Albania în Relațiile Internaționale

1.1 Actualitatea temei: Istoria sec. XX, este marcata de o abundenta de evenimente. Cu toate ca o suta de ani s-ar parea foarte putin in comparatie cu perioadele anterioare, anume acesti o suta de ani au fost zguduiti de evenimente marcate de grandoarea si cruzimea loc. Pina azi se mai cauta raspunsul la intrebarile: de ce lumea la inceput de secol a fost sfisiata de doua razboaie mondiale- unde incepe pacea erei atomice, ce a marcat starea de frica generala persistenta pentru cealalta parte de secol-

Multe intrebari mai pot fi puse istoricilor sec. XX, dar raspunsul lor va fi marcat de o doza de subiectivism. Nu sub motivul necunoasterii dedesubtului unor evenimente, ci de complexitatea si influenta lor pe scara globala. Secretul cunoasterii se afla in informatia pe care o detinem, ca o ironie a istoriei, sec. XX este numit secolul vitezei si al informatiei dar in acelas timp istoricii nu au avut acces la informatie decit abia la inceputul anilor `90. Toate aceste motive fac ca studiul unei probleme a istoriei contemporane sa fie foarte actuala. Gradul ei de actualitate sporeste si mai mult daca aceasta tema cercetata are tangenta directa cu evolutia statelor comuniste, unde accesul la informatie era considerat o crima impotriva statului.

Analizind evolutia relatiilor internationale dupa al II razboi mondial se poate observa ca lumea a fost marcata de fenomenul razboiului rece. Principala caracteristica a perioadei este impartirea lumii in doua tabere adverse simplu delimitindu-le sub notiunile de tabara capitalista si cea comunista. Unele state au avut posibilitatea de a-si alege singure calea de dezvoltare, altele sub presiunea factorului extern li s-a impus o forma sau alta de evolutie.

Dar exista si al treilea grup de state la care nu se atrage atentia cuvenita si anume grupul statelor care au fost aruncate dintr-o extrema in alta, ca pina la urma sa isi aleaga o cale izolationista de dezvoltare, ceea ce va marca tragic istoria acestor popoare. Anume de aceasta cale a avut parte Albania, stat mic situat in sudul Europei (peninsula Balcanica). Din aceste aspecte se impune atit actualitatea temei cercetate, cit si importanta ei istorica. Istoria statelor mici este dupa unii de semnificatie minora, cert este faptul ca toate statele participa la desfasurarea procesului istoric si istoria trebuie tratata in general si nu in particular.

Realitatea afirma contrariul, se acorda importanta istoriei statelor mai dezvoltate, care dau cursul istoriei, dar despre statele mai mici se scriu niste brosuri de informare pentru cei interesati de o problema anumita. Pentru a nu intra in categoria istoricilor mentionati mai sus mi-am propus drep scop de a cerceta problema ,,Istoria Albaniei in relatiile internationale postbelice". Actualitatea temei se explica din motivele mentionate mai sus dar si din citeva care urmeaza:

- Nu exista studii aparte ce ar expune istoria Albaniei in relatiile internationale in perioada postbelica. Apar diferite articole, studii dar ele cerceteaza sumar problema propusa.

- Cel de-al doilea factor este legat de istoriografia comunista, care a cautat sa justifice instaurarea regimurilor totalitare, politica interna si externa a acestora. De acest handicap n-a fost scutita nici literatura istorica consacrata Albaniei, deci este important de a trata problema din punct de vedere stiintific si nici decum ideologic

- Deasemenea datorita caracterului inchis al tarii, despre Albania se stie foarte putin, ceea ce si ne determina de a aprofunda cercetarile problematicii respective.

- Procesul de integrare europeana la care adera in prezent si Albania nu poate fi lipsit de istoria scrisa de pe pozitii stiintifice. Acest factor ar grabi procesul de integrare cultural-stiintifica in Uniunea Europeana.

- In final ultimul motiv de abordare a subiectului mentionat mai sus se explica de pe pozitii istorice. Este nevoie de a cerceta istoria in particular, a evolutiei statelor comuniste, pentru a putea face unele concluzii generale cu privire la evolutia sistemului comunist international. Nu este vorba de condamnarea sau justificarea unui sau altui sistem doar mentionez faptul ca studii care cerceteaza evolutia sistemului comunist sunt, dar privind prin ele se poate foarte usor de observat cantitatea mica de informatie la capitolul Albania.

Din aceste considerente consider ca aparitia unei lucrari ce ar studia problemele de politica externa albaneza in perioada po

I. Izvoare

1. Konstitutii Sotialisticeskih Gosudarstv (Constitutiile Statelor Socialiste), Moscova, 1987, p.88-120.

2. Hodja E. Albanskii narod za mir i sotializm (Poporul albanez, pentru pace si socialism), Moscova, 1955.

3. Idem. Vliianie Velicoi Okteabriskoi Revolutii na Albaniu (Influenta Marii Revolutii din Octombrie asupra Albaniei), Moscova, 1957.

II. Studii

4. Abdulkadir Baharcicek. Kosova Crisis and rising of USA: Super power in need// Eurasian studies, 2000, nr. 17, p.117-133.

5. Agrigoroaiei M. Kosova, victima a "Serbiei Mari" (1912-1999)// Lumea, 2006, nr.8, p.38-41.

6. Ars G.L. Kratcaia Istoria Albanii (Scurta istorie albaneza), Moscova, 1965.

7. Balkani mejdu proslim i buduscim (Balcanii intre trecut si viitor), Moscova, 1995.

8. Bolisaia Sovetskaia Enticlopedia, Moscova, 1970, V-I, p.383-393.

9. Crampton R.J. Europa rasariteana in sec.XX si dupa, Bucuresti, 2002.

10. David Holoway, Stalin si bomba atomica, Iasi, 1998.

11. Enciclopedia Statelor Lumii, Bucuresti, 2005, p.22-25;417-421.

12. Gherasimov I. Kosovo. Piati let spustea (Kosovo. cinci ani dupa)// Mejdunarodnaia jizni, 2004, nr. 4 -5, p.183-191.

13. Ghirenco I.S. Stalin-Tito, Moscova, 1991.

14. Girz Florian. Iugoslavia in flacari, Bucuresti, 1993.

15. Istoria mejdunarodnih otnosenii i vnesniaia politica CCCP ( Istoria relatiilor internationale si politica externa a URSS), Moscova, 1967, V-II.

16. Iugoslavia na poroghe 2000 goda. Belaia kniga, Documenti, facti, svidetelistva, mnenia ( Iugoslavia in pragul anului 2000. Cartea alba, documente, opinii, materiale), Moscova, 1999.

17. Ivasov L.G. Kosovschii crisis 1999 goda (Criza din Kosovo 1999)// Novaia i noveisaia Istoria, 2004, nr.5, p.87-114.

18. K. Kycyku, Istoria Albaniei, Bucuresti, 2002.

19. Kokomanin A. Ekonomica albanii segodnea (Economia Albaneza azi)//Vlasti, 2006, nr.5, p.66-73.

20. Kolartz W. Mituri si realitati in Europa de Sud - Est, Bucuresti, 2003.

21. Kozin V. Kosovo na rasputie (Kosovo la rascruce)// Mejdunarodnaia jizni, 2002, nr.3, p.74-86.

22. Manciha P. I. Obrazovanie i razvitie narodnoi respubliki Albania (Formarea si dezvoltarea Republicii Populare Albaneze), Moscova, 1953.

23. Mitkevici G.N. Albania po puti peremen (Albania pe calea schimbarilor), Moscova, 1991.

24. Narodnaia Sotialesticeskaia Respublica Albania ( Republica Populara Socialista albaneza)// Vnesnaia politica i diplomatia Zarubejnih stran, Moscova, 1981, p.141-153.

25. Narodnaia Sotialesticeskaia Respublica Albanii (Republica Socialista albaneza)// Sotialino-economiceskoe razvitie zarubejnih sotialesticeskih stran. 1981-1985, Moscova, 1987, p.160-168.

26. Nationalnii vopros v SFRI (Problema nationala in RFI)// Zarubejnaia literatura o mirovoi sotialesticeskoi sistemi, Moscova, 1990, p. 40-51.

27. Petre Otu. Albania evadeaza din tratatul de la Varsovia // Magazin istoric. Martie, 2002, nr.3, p.56-59.

28. Petrov V. Nezavisimosti Kosovo ili vozmojnii effect domino (Independenta Kosovo sau posibilul fenomen domino)//Mejdunarodnaia jizni, 2006, nr.3, p.64-86.

29. Ponomareva E. Traghiceskii iubilei: Roli Rosii v Kosovscom crizise (Aniversarea tragica: rolul Rusiei in criza Kosovo)// Sovremenoe pravo, 2004, nr.5, p.47-51