Ce inseamna sa fii crestin, crestin ortodox? Pentru multi, pare o intrebare banala sau lipsita de sens. Pentru mine, fiul risipitor, insa, este una capitala sau existentiala. N-am amintit intamplator de fiul risipitor, deoarece viata mea, dupa mersul ei si faptele ei, se aseamana mult cu a acelui fiu neascultator. Omul se indeparteaza de Dumnezeu crezand ca va obtine libertatea, mult dorita, si se va regasi pe sine. Aceasta cautare sau coborare in cautarea propriei identitati, este de fapt o lupta cu tine insiti, cu egoul personal, iar in cele din urma cu Dumnezeu- Creatorul si Parintele nostru. Noi nu mai recunoastem ca suntem chipul lui Dumnezeu, dupa cum Fiul Iisus Hristos este chipul Tatalui. Este de fapt, o cautare a lui Dumnezeu, este o sete de Dumnezeu, dar care nu este constientizata. De fapt, omul, aproape instinctiv, urmareste sa se intoarca la starea paradisiaca, de comuniune cu Dumnezeu, pierduta prin pacat.
Aceasta chemare, insa, atunci cand incercam sa o realizam fara ajutorul lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos, in Duhul Sfant se transforma intr-o negare a lui Dumnezeu, care il duce pe om la disperare si deznadejde, iar libertatea, atat de mult ravnita, devine o povara pentru el. Totusi, daca aceasta lupta cu Dumnezeu si cu noi insine este sincera si hotarata, ne aduce la Dumnezeu, Dumnezeu se lasa cuprins de catre noi strangandu-ne la piept, asemenea parintelui din parabola fiului risipitor.
Dar ce se intampla cu noi dupa ce am redevenit fii a-I Tatalui ceresc, am revenit in drepturi? Cum ne manifestam fata de alti fii risipitori, fata de alte popoare necrestine, fata de alte culturi? Avem noi dreptul, fiind in Biserica si avand la indemana izvoarele ei, Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, Tainele si Dogmele ei, sa fim nepasatori, exclusivisti, absolutisti, indepartandu-I de la ospatul Domnului pe cei care, spunem noi, sunt in afara Bisericii si nu-L cunosc pe Hristos? Mi-am pus aceasta intrebare atunci cand am citit raspunsul Sf. Nicolae Velimirovici dat unui lord din Anglia, referitor la parerea lui despre marele om politic al Indiei Dj. Nero. Care trebuie sa fie atitudinea noastra fata de cea mai veche cultura vie a lumii- cea chineza. Acesta a fost primul motiv care m-a indemnat sa tratez acest subiect.
Alt motiv a fost aparitia cartii Christ the eternal Tao, care face o legatura intre gandirea chineza- taoism, si gandirea crestina pornind de la filosofia greaca.
Un alt imbold, pe care l-am primit si care m-a orientat spre cercetarea acestei teme, a fost opinia unui apologet contemporan rus, A. Kuraev, expusa intr-un interviu si care se rezuma la parerea ca viitorul ortodoxiei se va afla in mainile poporului chinez si considera necesara studierea limbilor si culturilor orientale.
Povara cunoasterii prin experienta si comparatie, proprie omului de dupa cadere, ne indeamna spre studiu si cercetare comparativa.
Studiind mai indeaproape cultura altor popoare ajungi sa-ti cunosti si sa-ti iubesti mai mult propria cultura ...
MARTIN PALMER - "ELEMENTE DE DAOISM" - ED. RAO, BUCURESTI, 1995
MIRCEA ELIADE - "LE CHAMANISME ET LES TECHNIQUES ARCHAIQUES DE LEXTASE" - PAYOT, PARIS, 1968
MIRCEA ELIADE - "ISTORIA CREDINTELOR SI IDEILOR RELIGIOASE" - ED. STIINTIFICA, BUCURESTI
MAX KALTENMARK - "FILOSOFIA CHINEZA" - ED. HUMANITAS, 1995
REMUS RUS - "CONCEPTIE DESPRE OM IN MARELE RELIGII. TEZA DE DOCTORAT, G. B., 1978, NR. 7-8
MIRCEA ELIADE - "ASPECTE ALE MITULUI" - ED. UNIVERS, BUCURESTI, 1978
EMILIAN VASILESCU - "ISTORIA RELIGIILOR" - ED. DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1995
MARCEL GRANET - "LA PANSEE CHINOISE" - ALBIN MICHEL, PARIS, CITAT DE M. ELIADE, 1968
FRITJOF CAPRA - "TAOFIZICA. O PARALELA INTRE FIZICA MODERNA SI MISTICA ORIENTALA" - ED. TEHNICA, BUCURESTI, 1999
FUNG YU - LAN - "SCURTA ISTORIE A FILOSOFIEI CHINEZE" - ED. GNOSIS, BUCURESTI, 2000, TRADUCEREA ALEXANDRU I. STAN
ALEXANDRU I. STAN, REMUS RUS - "ISTORIA RELIGIILOR" - ED. I. B. M. B. O. R., BUCURESTI, 1991
J ACQUES GERNET - "LUMEA CHINEZA, VOL. I" - ED. MERIDIANE, BUCURESTI, 1985
OVIDIU DRIMBA - "CULTURA SI CIVILIZATIA LUMII, VOL. II"- ED. SAECULUM I.O., ED. VESTALA, BUCURESTI, 2001
FRANCIS E. PETERS - "TERMENII FILOSOFIEI GRECESTI" - ED. HUMANITAS, BUCURESTI, 1993
WILHELM WINDELBAND - "ISTORIA FILOSOFIEI GRECESTI" - ED. MOLDOVA, IASI, 1995
JOJA, ION BANU - "STUDII DE LOGICA, HERACLIT DIN EFES" - ED. STIINTIFICA, BUCURESTI, 1963
JACQUELINE RUSS - "PANORAMA IDEILOR FOLOSOFICE" - ED. AMARCORD, TIMISOARA, 2002
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
