Atrizii - un mit antic în configurații moderne

Ne situam intr-o etapa a istoriei marcate de o acuta criza de comunicare a fiintei, de cautare a identitatii si de chestionare a existentei, realitatea disipandu-si esenta intr-o multitudine de neo-isme sau post-isme, iar existenta insasi pare golita de povara misterului si a interogatiei. Insa trairea in pura denotativitate e o iluzie, atata timp cat fiecare dintre noi poarta in sine o mare parte a umanitatii pre-Istorice. Degradarea conditiei umane, sub raportul trairii si al perceperii reflexive a existentei in ceea ce are ea esential si durabil, poate constitui o motivatie grava care sa justifice intoarcerea la mit, resuscitat periodic in spatiul literaturii, dar si al celorlalte arte, ca spatii eminamente mitogenetice. Ca orice eterna reintoarcere, si intoarcerea la mit poate constitui, in viziunea noastra, un fericit prilej de primenire in spirit, atata timp cat rasfrangeri ale unei atmosfere candva profund sacralizate pot re-da, acelora care stiu sa le perceapa, sentimentul uitat al aurorarului si constiinta unor valori eterne.

De asemenea, stimulati de interesul masiv acordat mitului de antropologia culturala, de stiintele religiei, de etnologie si de stiintele literaturii, am considerat oportuna reevaluarea configuratiilor unui mit antic grecesc - mitul Atrizilor - in abordarile sale literare. De extractie etno-religioasa si tematizat in epoci diferite (secolul V i.e.n., secolul 1 e.n. secolul al XX-lea) si in diferite spatii culturale, mitul in discutie atrage schimbari la nivelul anumitor componente ale caror semnificatii sunt valorizate diferit, uneori in opozitie cu ceea ce se pretinde a fi semnificatiile lor originare. Ne intereseaza atat forma si aspectele pe care le imbraca mitul Atrizilor in diacronia sa, in spatiul a ceea ce se numeste mitocritica, dar mai ales, sinteza operatiilor de contextualizare, decontextualizare si recontextualizare a mitului, in lumina mitanalizei. Aceste operatii sunt impuse de calitatea de ,, mesaj orientat,, a mitului, de natura sa kerygmatica, responsabila de reconsiderarea periodica a mitologiei, prin instaurare sau restaurare simbolica de semnificatii in spatiul literaturii.