Rolul comunicării asertive în relația profesor - elev

Actualitatea cercetarii. Procesul educational presupune o munca dificila, si necesita nu numai dragoste fata de copii dar si o inalta responsabilitate si profesionalism: daca pedagogul are dragoste doar pentru profesia sa, el este un pedagog bun. Daca pedagogul are dragoste pentru profesiune si pentru copii, el este un pedagog desavarsit (Lev Tolstoi).

La orice nivel al sistemului de invatamint pedagogii, printre multe alte roluri pe care le interpreteaza sunt si modele pentru copiii pe care-i educa. Modele, adica persoane de la care se pot prelua comportamente, atitudini, in general felul de a fi al acestora. Prin modul in care se comporta sau vorbesc pedagogii pot influenta foarte mult comportamentul scolarilor, insa daca pedagogii comunica asertiv atunci ei pot influenta mesajul didactic in dependenta de relatia care se formeaza intre pedagog- elev. Daca pedagogii au un comportament asertiv, acest lucru va duce, inevitabil, la formarea unor copii cu o atitudine asertiva, respectuosi fata de altii. Cu atit mai mult cind este vorba de copii de virsta prescolara. Principala metoda de invatare a acestora este imitatia adultilor cu care vin in contact.

Aceasta tema este actuala si de o importanta majora. Ea este una relevanta in realitatea sociala si economica. Din ce in ce tot mai mult psihologii isi arata un interes deosebit fata de asertivitate ,ca o metoda de activare a potentialului uman si realizarii,implinirii maxime. Astfel interesul stiintific este axat pe aplicarea asertivitatii si abilitatilor asertive in diverse domenii ale vietii profesionale si publice in general [22, p. 3].

Lucrari nemijlocit la tema asertivitatii la pedagogi (in sensul ingust foarte putine s-au scris, cel insa sunt mai multe lucrari care abordeaza tematica asertivitatii in general [22], sau intr-un anumit context, cum ar fi cel de comunicare asertiva in mediul academic multiethnic [13]. Sunt si lucrari dedicate fortificarii unui comportament sigur la elevii claselor mari si studentilor [31], insa nu exista lucrari care sa aboreze tematica asertivitatii la pedagogi ca si consecinta a relatiei acestuia cu scolarii. De aici si interesul tematicii asertivitatii pentru teza de fata, pentru ca este inca o tema neexplorata.

Fiind un act ce tine de sfera relatiilor interpersonale, actul educativ, eficienta sa, se decide pe terenul raporturilor concrete zilnice, dintre profesor si elev. In mediul educational s-a constat, ca exista o relatie defectuoasa intre profesor-elev, la momentul de fata predomina arbitrarul sau comunicarea in contradictoriu, practici invechite, prejudecati si principii pe care o atitudine conservatoare le mentine si le perpetueaza de la o generatie la alta fara a-si da seama de evolutie, de personalitatea fiecarui individ in parte si de necesitatile elevilor.

Activitatea pedagogica presupune relatii de comunicare permanente intre agentii educatiei - cadre didactice, elevi, parinti, manageri scolari. Un loc important in aceasta activitate revine relatiei profesor-elev, care reprezinta si un aspect important al mediului educational al copilului, elevului. Aceasta relatie este mult deosebita de celelalte raporturi sociale, ea este determinanta in realizarea obiectivelor educationale ale scolii contemporane, ca si pentru stabilirea unui climat psihologic si moral sanatos in scoala, si impune cadrului didactic o buna empatie, pe care s-o dezvolte continuu, empatia fiind indispensabila comunicarii eficiente.

Scopul general al tezei este determinarea rolului comunicarii asertive in cadrul relatiei pedagog -elev.

Ipoteza cercetarii: cu cit nivelul de asertvitate este mai innalt cu atit relatia pedagog -elev este mai eficienta.

Obiectivele tezei sunt urmatoarele:

1. Analiza literaturii de specialitate referitoare la comunicare asertiva;

2. Analiza conceptului de asertivitate si istoricul asertivitatii;

3. Diagnosticarea nivelului de comunicare asertiva a pedagogilor;

4. Diagnosticarea relatiei professor - elev;

5. Analiza si interprtarea rezultatelor;

6. Elaborarea concluziilor si a recomandarilor.

Reperele teoretice ale cercetarii vizeaza: teoriile privind asertivitatea (A. Salter, J. Wolpe V. Romek, L. Canter, V. Lungu etc ); Truta E., Mardar S. au studiat blocajele si deblocajele in relatia profesor-elev.

Baza metodologica: La experiment au participat 13 profesori ai claselor a V-a de la disciplinele matematica, istoria, geografie, limba romana, limba engleza, limba franceza, etc, si 38 elevi din clasa a V-a. Liceul teoretic ,, " or.Straseni.

Metodologia cercetarii:

Metode teoretice (cercetare teoretica a surselor, conceptelor, conceptiilor, metoda logica de analiza inductia si deductia)

Metode practice:

1) Chestionar: "Eu in relatie cu ceilalti" pentru profesori;

2) Ancheta cu intrebari pentru elevi despre profesorii;

3) Chestionar de asertivitate ( M.Caluschi )

c) Metode statistice (prezentarea datelor in procente, medii, corelatia simpla, etc.)

Astfel, in introducere este argumentata actualitatea temei de cercetare, sunt precizate scopul, obiectivele si obiectivul general.

Valoarea teoretica a cercetarii este determinata de concretizarea tezelor teoriei si practicii eficientizarii relatiei profesori - elevi. Stabilirea tipurilor de relatii, cit si importanta comunicarii asertive in relatia profesor - elev.

Valoarea practica a investigatiei este circumscrisa de rezultatele experimentului de constatare, care pot fi recomandate in vederea eficientizarii relatiei profesor - elev si rolul comunicarii asertive in relatia profesorilor in aceasta relatie.

1. Alberti Robert E. M., Your perfect right: Assertiveness and equality in your life and relationships, Atascadero: Impact Publishers, 2008.

2. Baban A., Petrovai D., Lemeni G., Consiliere si orientare. Ghidul profesorului, Biciresti: Ed. Humanitas Educational, 2002;

3. Bishop S., Develop your assertiveness, London: Kogan Page, 2010.

4. Canter L. C. M., Assertive discipline: Positive behavior management for today's classroom, Santa Monica: CA: Canter & Associates Inc., 2001.

5. Cucos C., Educatia. Dimensiuni culturale, Iasi: Ed.Polirom, 2000;

6. Ellis Albert D. W., The practice of rational emotive behavior therapy, New York: Springer, 2007.

7. Ferry Gilles, Practica muncii in grupuri, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1975;

8. Gavril O., Asertivitatea - componenta a competentei sociale manageriale. Program de dezvoltate ,,Domenii vitale pentru manifestarea competentei psihosociale manageriale" , Balti 2000;

9. Gavril O.,Asertivitatea de la abilitate la competenta, Iasi 2002;

10. Ghidul cadrelor didactice pentru educatia timpurie si prescolara, Chisinau: UNESCO, 2008.

11. Graham R. R. S., Assertion training: How to be who you really are., New York: Routledge, 1991.

12. Jinga Ioan, Isbratie Elena, Manual de pedagogie, Ed. All educational S.A., Bucuresti 1998;

13. Ianioglo M., Formarea competentei de comunicare asertiva la studentii din mediul academic multietnic, Chisinau: Universitatea de Stat din Tiraspol, Catedra Psihopedagogie si Educatie Prescolara, 2013.

14. Ionescu M., Radu I., Didactica moderna. - Cluj-Napoca: Dacia, 1995;

15. Jakubowski Patrica L. A., The Assertive Option: Your Rights & Responsibilities, Champaign: Research, 1978.

16. Lazarus A. A., Behavior therapy and beyond, New York: McGraw-Hill, 1971.

17. Larousse, Dictionar de psihologie. -Bucuresti: Editura Univers Enciclopedic, 1998;