Aspecte particulare privind tulburările de conducere cardiacă și sindroamele de preexcitație, la copil

Morfogeneza aparatului cardiovascular incepe din prima saptamana din viata intrauterina a fiintei umane, cand zigotogeneza, urmeaza imediat fecundarii segmentarii si formarii discului embrionar monolaminar. (Ciofu E.P. - 2001).

Embriogeneza dureaza pana la sfarsitul primelor 2 luni si este caracterizata prin formarea si este caracterizata prin formarea embrionului si a primordiilor de organe dintre care si cordul.

in perioada fetala (3 - 9 luni i.u.), prin morfogeneza si histogeneza, priomordiile de organe evolueaza spre aparate si sisteme, aproape desavarsite functional la nou - nascut. A doua saptamana de viata intrauterina se termina prin implantatie (nidatie) si formarea discului embrionar bilaminar. (Ciofu E.P. - 2001).

Saptamana a III - a dezvoltarii (gastrulatia) are loc intre a 14 - a si a 19 a zi i.u. si se caracterizeaza printr - o crestere rapida, la sfarsitul careia discul embrionar devine trilaminar (prin aparitia mezodermului).

in a 18 - a zi de viata i.u., apare santul, apoi tubul neural, care va da nastere sistemului nervos si apoi maduvei spinarii. Mezodermul din vecinatatea tubului neural incepe sa se segmenteze din a 20 - a zi in sens transversal din directie cranio - caudala, dand nastere somitelor, care se inmultesc rapid, in ritm de cca 3/zi, astfel ca intre a 20 a si sfarsitul saptamanii a 5 a i.u. se diferentiaza un num,pr de 42 - 44 de somite situate de o parte si de alta a liniei mediane, din care vor lua nastere scheletul trunchiului si al capului, precum si dermul. (Ciofu E.P. - 2001).

Paralel cu dezvoltarea somitelor incepe si dezvoltarea aparatului cardiovascular, care este primul aparat functional al embrionului, la sfarsitul celei de - a 3 a saptamana de viata i.u.

intre a 13 a si a 15 - a zi, din mezodermul embrionar incepe angiogeneza si dupa a 17 a zi, incepe si angiogeneza intraembrionara. La sfarsitul celei de - a 3 a saptamani in mezenchimul placii cardiogene apar initial 2 tubi cardiaci endocardici care fuzioneaza intr - un tub endocardic unic ce capata conexiuni cu vasele intra si extraembrionare in jurul celei de - a 21 - a zi. (Ciofu E.P. - 2001).

in ziua a 24 a se schiteaza curbura cranio - caudala a embrionului, iar schita viitorului cord este impinsa ventral.

Tubul cardiac este identificabil la finele perioadei S3. in S5 cordul embrionar este asemanator cu cel al pestilor, iar in S7 are infatisarea exterioara a cordului mamiferelor, fiind situat cranial intre membrana orofaringiana si caudal se limiteaza la septul transvers. (Ciofu E.P. - 2001).

Tubul cardiac endotelial este inconjurat de o masa de tesut mezenchimatos gelatinos din care se vor diferentia miocardul si epicardul. Tubul cardiac primitiv, aproape rectiliniu are un pol cranial (arterial) si altul caudal (venos).

I se pot identifica succesiv urmatoarele segmente in sens cranio - caudal:

- Bulbul cordului care continua cu trunchiul arterial;

- Ventriculul primitiv;

- Atriul primitiv;

- Sinusul venos cu cele 2 coarne ale sale;

in aceasta faza, embrionul isi procura hrana de la nivelul veziculei ombilicale prin circulatia vitelina sau omfalomezenterica. in coarnele sinusului venos se varsa venele viteline si venele cardinale comune. (Ciofu E.P. - 2001).

Comunicarea dintre atriul si ventriculul primitiv se face prin canalul atrio - ventricular, iar dintre ventricul si bulbul arterial prin stramtoarea Halter. Tubul cardic primitiv pluteste liber in cavitatea pericardica.

Situat intr - un spatiu limitat, dar cu un ritm accelerat de crestere, tubul cardiac primitiv se incurbeaza facand o ansa in forma de S culcat la varsta de 23 de zile - ansa bulboventriculara. (Ciofu E.P. - 2001).

in urma acestei plieri, extremitatea venoasa (sinusul venos si atriul) se situeaza cranian si dorsal, iar extremitatea arteriala (ventriculul si bulbul) se situeaza caudat si ventral. Atriul primitiv, situat dorsal, are anterior bulbul arterial si dorsal sinusul venos. (Ciofu E.P. - 2001).

Din el se vor dezvolta lateral 2 evaginatii mari, viitoarele atrii definitive. in stadiul S4 - S5 se petrece si septarea cavitatilor cavitatilor cordului, cu incorporarea unor segmente ale tubului cardiac primitiv in peretele atriului si ventriculului. (Ciofu E.P. - 2001).

Astfel cea mai mare parte a bulbului cordului este inglobata in peretele ventriculului primitiv, unde va da nastere ventriculului drept. La nivelul atriilor are loc incorporarea sinusului venos in atriul drept si a venelor pulmonare in atriul stang.

Prin proliferarea a 2 pernite endocardice, canalul atrio - ventricular este septat intr - un orificiu drept si stang. Cornul stang al sinusului venos va deveni sinus coronar, iar cornul drept va primii venele cave. (Ciofu E.P. - 2001).

in stadiul S6 (cand embrionul are 12 mm), cordul are aspectul exterior definitiv. in aceasta faza, datorita cresterii accelerate, dimensiunile cordului sunt de 9 ori mai mari decat ale adultului, raportat la dimensiunile embrionului.

Paralel, primordiul cordului aflat in regiunea cervicala coboara odata cu septul transvers si sufera concomitent un proces de rotatie. (Ciofu E.P. - 2001).

Septul interatrial se formeaza prin apozitia a doua septuri, care sunt complet paralele in plan sagital. Septum primum se naste cranial, coboara caudal spre canalul antrio - ventricular lasand inferior un orificiu si anume ostium primum. (Ciofu E.P. - 2001).

intr - un moment ulterior, al dreapta septului primum se naste o noua structura septala si anume septum secundum care este dirijat postero - inferior.

1.Allot E. - Torsades des pointes et syondromes du QT long. Les troubles du rythme cardiaque, Roussel - 1993 ;

2.Brechenmacher C. - Anatomie et histologie des voies de conduction, Les troubles du rythme cardiaque Roussel - 1993 ;

3.Bricker J.T and col - Pediatric Cardiology - London 1988 ;

4.Bulucea Dumitru., Geormanescu M. - MANUAL DE PEDIATRIE (Vol1. si 2), Editura Aius, Craiova - 1997, 2000;

5.Bulucea Dumitru - PEDIATRIE - PUERICULTURa, Craiova - 2005;

6.Cabrera E., Monroy J.R. - Systolic and distolic looking looking of the heart - electrocardioghrapic data - Amer Heart J., 1952, 15, 669;

7.Callans J.D and col. - Ventricular Tachycardias in the Setting of Coronary artery disease. In Zipes & Jalife - Cardiac Electrophysiology, ed. 2 - 1995;

8.Candy D. and col. - Clinical pediatrics and child health, W.B. Saunders - 2001;

9.Chung K.E. - Principles of cardiac arrythmias, Williams & Wilkins, Baltimore, London - 1992;

10.Ciofu Carmen and col. - Evaluation of postoperative short - term aut - comes in infants and cildren with congenital heart disease. Turk. VIth Balkan pediatric Cardiology an Cardiac Surgery Congress - 1998;

11.Ciofu Eugen Pascal si Carmen - TRATAT DE PEDIATRIE - Editia I, Editura Medicala - Bucuresti - 2001 - pag 287 - 293; 361 - 371;

12.Ciudin Radu si col. - ARITMIILE CARDIACE LA COPIL sI ADULTUL TaNaR, Editura Medica, Bucuresti 2003 - pag 90 - 112;

13.Dijane P. and col. - La stimulation transoesophagienne. Les troubles du rythme cardiaque. Roussel - 1993;

14.Dildy G.A. and col. - Intrapartum fetal pulse oximetry in the precesne of fetal cardiac arrhythmia. Am. Obset. Gynecol. - 1993;

15.Fish F. And col. - Disorders of cardiac rhythm and conduction. In Moss & Adams: Heart disease in Infants, Children and Adolescents, ed. a 5 - a, vol. II - 1995;

16.Hathaway W.E. and col - Current pediatric diagnosis and treatament, 10th, Ed. a Lange Medical book, Norwalk, Connecticut/San Mateo, California - 1991;

17.Ganz I.L. and col. - Supraventricular tachycardia, New Engl. J. Med. - 1995;

18.Gillette C.P. and col. Dysrhythias. In: Moss' Heart Desease in Infants, children and Adolescents, ed. A 4 a, Williams & Wikins - 1989;

19.Georgescu A. - COMPENDIU DE PEDIATRIE, Ed. ALL - Bucuresti - 2001;

20.Geormanescu M. si col. - PEDIATRIE PARTEA 1, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti - 1986;

21.Geormanescu M. si col. - PEDIATRIE PARTEA 2, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti - 1996;

22.Geormanescu M - Tratat de pediatrie, Vol. 2, Editura Medicala, Bucuresti - 1984;

23.Geormanescu M - Tratat de pediatrie, Vol. 2, Editura Medicala, Bucuresti - 1989;

24.Geormanescu M - Ghid de diagnostic in pediatrie, Editura Medicala, Bucuresti - 1993;

25.Geormanescu M - terapie pediatrica, Ed. IMECO, Bucuresti - 1990;

26.Gerard R. Lasry F Seichter J. - Etude de L'electrocardiogramme normal de Enfant, Arch Mal Coeur - 1964, 57, 176;

27.Goldman M - Principles of Clinical Electrocardiography ed. 10 a, Lange - 1979;

28.Gunterroth W.G. - Electrocardiographi chez l'enfant, Ed. Maloinne, Paris - 1968, 89, 484 ;

29.Iangaru N. and col. - A meta - analythic review of the currative and preventive treatament of supraventricular tachycardia in children. Turk. Pediatr. VIth Balkan Pediatric Cardiology & Cardiac Surgery Congres - 1998;

30.Iangaru N. - ARTMII CARDIACE LA COPII - Particularitati clinice si terapeutice. Teza de doctorat, UMF Carol Davila - 1992;

31.Ioan Al. - TULBURaRI DE RITM sI DE CONDUCERE, Medicina interna, Vol II, Edit. Medicala Bucuresti - 1996;

32.Ionescu Dan - Dominic - Cercetari privind evaluarea potentialului aritmogen la bolnavii cu sindrom W.P.W. , Teza de doctorat, UMF. Carol Davila, Bucuresti - 1998;

33.Iordanescu F. - PEDIATRIE (vol. 1 + 2), Ed. National, Bucuresti - 1982;