La modul general un controler ("controller" - un termen de origine anglo-saxona,cu un domeniu de cuprindere foarte larg) este, actualmente, o structura electronica destinata controlului (destul de evident!) unui proces sau, mai general, unei interactiuni caracteristicecu mediul exterior, fara sa fie necesara interventia operatorului uman. Primele controlere au fost realizate in tehnologii pur analogice, folosind componente electronice discrete si/sau componente electromecanice (de exemplu relee). Cele care fac apel la tehnica numerica moderna au fost realizate initial pe baza logicii cablate (cu circuite integrate numerice standard SSI si MSI ) si a unei electronici analogice uneori complexe, motiv pentru care "straluceau" prin dimensiuni mari, consum energetic pe masura si, nu de putine ori, o fiabilitate care lasa de dorit.
Aparitia si utilizarea microprocesoarelor de uz general a dus la o reducere consistenta a costurilor, dimensiunilor, consumului si o imbunatatire a fiabilitatii. Exista si la ora actuala o serie de astfel de controlere de calitate, realizate in jurul unor microprocesoare de uz general cum ar fi Z80 (Zilog), 8086/8088 (Intel), 6809 (Motorola), etc.
Pe masura ce procesul de miniaturizare a continuat, a fost posibil ca majoritatea
componentelor necesare realizarii unei astfel de structuri sa fie incorporate (integrate) la nivelul unui singur microcircuit (cip). Astfel ca un microcontroler ar putea fi descris ca fiind si o solutie (nu in sens exhaustiv !) a problemei controlului cu ajutorul a (aproape) unui singur circuit.
Legat de denumiri si acronime utilizate, asa cum un microprocesor de uz general este desemnat prin MPU (MicroProcessor Unit), un microcontroler este, de regula, desemnat ca MCU, desi semnificatia initiala a acestui acronim este MicroComputer Unit.
O definitie, cu un sens foarte larg de cuprindere, ar fi aceea ca un microcontroller este un microcircuit care incorporeaza o unitate centrala (CPU) si o memorie impreuna cu resurse care-i permit interactiunea cu mediul exterior.
Utilizarea unui microcontroler constituie o solutie prin care se poate reduce
dramatic numarul componentelor electronice precum si costul proiectarii si al
dezvoltarii unui produs.
Utilizarea unui microcontroler, oricat de evoluat, nu elimina unele
componente ale interfetei cu mediul exterior (atunci cand ele sunt chiar necesare): subsisteme de prelucrare analogica (amplificare, redresare, filtrare, protectie-limitare), elemente pentru realizarea izolarii galvanice (optocuploare, transformatoare), elemente de comutatie de putere (tranzistoare de putere, relee electromecanice sau statice).
1.1 Utilizarea microcontrolerelor
Toate aplicatiile in care se utilizeaza microcontrolere fac parte din categoria asa
ziselor sisteme incapsulate-integrate ("embedded systems"), la care existenta unui sistem de calcul incorporat este (aproape) transparenta pentru utilizator.
Pentru ca utilizarea lor este de foarte ori sinonima cu ideea de control
microcontrolerele sunt utilizate masiv in robotica si mecatronica. Conceptul de mecatronica este pana la urma indisolubil legat de utilizarea microcontrolerelor.
Automatizarea procesului de fabricatie-productie este un alt mare beneficiar: CNC Computerised Numerical Controls-comenzi numerice pentru masinile unelte, automate programabile -PLC, linii flexibile de fabricatie, etc.). Indiferent de natura procesului automatizat sarcinile specifice pot fi eventual distribuite la un mare numar de microcontrolere integrate intr-un sistem unic prin intermediul uneia sau mai multor magistrale.
Printre multele domenii unde utilizarea lor este practic un standard industrial se pot mentiona: in industria de automobile (controlul
1. Albu A. s.a , Programarea asistata de calculator a masinilor unelte, Ed. Tehn., Bucuresti, 1980
2. Catrina D. s.a., Masini-unelte cu comanda numerica, Univ. Politehnica, Bucuresti, 1993
3. Dorin Al. s.a., Sisteme de scule pentru masini-unelte cu comanda numerica, Ed. Tehn. Buc.1986
4. Ivan N.V. s.a., Proiectarea sistata de calculator a proc. tehnologice, Ed. Tipocart, Brasovia, Brasov, 1993
5. Morar L., Comanda numerica a masinilor-unelte, Institutul Politehnic, Cluj-Napoca, 1985
6. Mocian I. Proiectare tehnologica asistata de calculator in constructia de masini, Ed. "Petru Maior" 1999;
7. Picos C., s.a., Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere, Vol. I si II Ed. Universitas,
Chisinau, 1992, Vol. I-II,
8. Secara Gh., Proiectarea sculelor aschietoare, Ed. Did. si Ped., Bucuresti, 1979
9. Vasii - Rosculet S. s.a., Proiectarea dispozitivelor, Ed. Did. si Ped., Bucuresti, 1982
10. Vlase A., Regimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp, Ed. Tehnica, Bucuresti,
1985, Vol. I-II,
11. Cartea masinii de prelucrat prin frezare verticala TOPPER TMV 510 T
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
