Studiu experimental cu privire la realizarea individualizării în pregătirea jucătorilor de handbal juniori II

1.1. TENDINtE iN EVOLUtIA HANDBALULUI

MONDIAL

Jocul de handbal si tot ceea ce este necesar si conditionat lui este in continua schimbare si evolutie cu o dinamica permanent progresiva.

Sportul a devenit unul din principalele mijloace de ameliorare si valorificare a potentialului biomotric si intelectual uman, avand in acelasi timp functii deosebit de complexe, contribuind la formarea si integrarea omului, la crearea unei personalitati integre apte sa faca fata solicitarilor fizice si psihice.

Pornind de la analiza jocului echipelor participante in campionatele mondiale si alte competitii internationale, cuprinzand si echipe valoroase de juniori si tineret, directiile si tendintele de dezvoltare a handbalului modern ar fi urmatoarele:

A. Rapiditatea tot mai crescuta a jocului.

a)Viteza din ce in ce mai mare de actionare si de manifestare tehnico - tactica, este deja o tendinta dominanta in toate actiunile individuale ale jucatorilor, determinand implicit o crestere vizibila a tempoului de joc.

b)Atacul rapid (contraatacul si faza a II a ) a devenit pentru toate echipele de valoare o preocupare constanta, una din principalele solutii de inscrire a golurilor. Date statistice clare arata ca echipele finaliste la Jocurile Olimpice si Campionatele Mondiale, au inscris intre 20% si 30% din goluri din astfel de actiuni.

c)Trecerea din aparare in atac se realizeaza cu mare rapiditate in aproape toate ocaziile

de recuperare a balonului, incercandu-se permanent si insistent surprinderea apararii inca

in curs de organizare.

d)Reducerea la maxim sau chiar eliminarea fazei lente de organizare.

Atacul exercita in mod continuu o presiune asupra apararii prin trecerea rapida si permanent periculoasa dintr-o actiune in alta. Cu certitudine astazi toate actiunile sunt mai rapide, iar tempoul de joc in continua crestere.

B. Tehnica tinde spre perfectiune si eficienta maxima, in viteza sub presiunea adversarului.

a)Cresterea tempoului de joc cere o tehnica perfecta si completa atat manevrarea

mingii cat si in procedeele de miscare in teren.

b)Au aparut o serie de procedee noi sau unele reconsiderate si readaptate conditiilor

impuse atat de cresterea vitezei de actionare cat si determinate de presiunea continua a

adversarului si necesitatea de a-1 surprinde.

C. Perfectionare maximala a specializarii pe post, paralel cu mobilitatea si actionare eficienta pe alte 2-3 posturi

a)Pentru toate posturile din echipa s-a dezvoltat si perfectionat un bagaj tehnico-tactic

considerabil in continua crestere.

b)In acelasi timp fiecare jucator actioneaza eficient, bine si foarte bine si pe alte 2-3

posturi.

Marirea mobilitatii jucatorilor pe posturi a aparut ca o cerinta a jocului in viteza si a imperativului de a fi permanent periculos oriunde s-ar afla in teren, dar mai ales pentru a surprinde adversarul.

Pivotul:

Rolul si sarcinile pivotului modern au devenit tot mai numeroase si complexe in organizarea jocului.

Adesea el este un initiator al combinatiilor din atac, poate chiar un conducator de joc si in acelasi timp un coordonator al apararii.

Sunt situatii cand pivotii, iesind in invaluire arunca de la 8-9 metri.

Astazi in jocul fiecarei echipe de valoare apare sistematic un al doilea pivot temporar. Este asa numitul pivot mobil, iar aparitia lui tot mai frecventa la finalizare a determinat pe specialisti sa ii acorde rubrici speciale.

Extremele:

De remarcat eficienta considerabila pe acest post. Majoritatea jucatorilor de pe extrema vin in invaluire si arunca de la 9-10 metri, patrund si actioneaza pe semicerc ca un veritabil pivot.

Extremele si-au perfectionat in buna masura jocul fara minge, mai ales prin patrunderile surpriza fara minge in spatiul dintre aparatorii laterali si intermediari sau centru.

Interii:

Rolul, sarcinile si mai ales raza de actiune a unui inter modern s-a marit considerabil, sarcina principala fiind aruncarea de la distanta pe care o face din diverse puncte ale terenului, mergand chiar pana la postul opus de inter.

in privinta tehnicii pe post de jucator din linia de 9 metri inclusiv centrul, stapanesc perfect depasirea si procedeele de aruncare din saritura si din sprijin pe sol.

Exista tendinta realizarii jucatorului polivalent pe toata linia de 9 metri si temporar actionand eficace ca pivot si chiar extrema.

Centrul:

Se remarca tendinta jucatorului din centru de a actiona temporar cu mare eficienta pe alte posturi. El se poate transforma adesea in pivot mobil si poate juca tot atat de bine pe oricare parte ca inter.

Conducatorii de joc nu se preocupa doar de organizarea jocului, ci se valorifica si pe ei uneori cu numar egal de goluri cu al interilor. Portarul:

Perfectionare jocului atacantilor a impus si pentru portar o crestere a maiestriei tehnico-tactice.

Se remarca o mai mare implicare a portarului in jocul echipei in aparare prin colaborarea permanenta cu toti coechipierii si in atac prin asigurarea atacului rapid iar in unele cazuri chiar in faze si combinatii la poarta adversa.

1.BOTA, IOAN. HANDBAL- modele de joc si pregatire. Bucuresti, Edit. Sport -

Turism, 1984;

2.BOTA, IOAN; BOTA MaRIA. HANDBAL. Bucuresti, Edit. Sport -

Turism, 1987;

3.BOTA, IOAN; BOTA MaRIA. HANDBAL, 500 exercitii pentru invatarea

jocului. Bucuresti, Edit. Sport - Turism, 1990;

4.BOTA, IOAN; BOTA MaRIA. HANDBAL, Pregatirea si formarea echipelor de

performanta, Edit. Sport - Turism, 1987;

5.CERCEL, PAUL. HANDBAL. Antrenamentul echipelor masculine. Bucuresti,

Edit. Sport - Turism, 1983;

6.CERCEL, PAUL. Posibilitati de aplicare a modelarii si programarii la handbal.

Bucuresti, in revista "Educatie fizica si sport" Nr. 5. 1974;

7.DEMETER, A. si colaboratorii. Fiziologia si biochimia educatiei fizice si

sportului, Edit. Sport - Turism, 1979;

89

8.DRAGNEA, ADRIAN. Antrenamentul sportiv, Bucuresti, Edit. Didactica si

Pedagogica, 1996;

9.DRAGNEA, ADRIAN. Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport.

Bucuresti, Edit. Sport - Turism, 1984;

10.EPURAN, MIHAI; HORGfflDAN,VALENTINA. Psihologia educatiei fizice si sportului, Bucuresti, 1994;

11.KUNST, GHERMaNESCU,IOAN; GOGaLTAN, VALERIU; JIANU,

ELENA; NEGULESCU, IOAN. Teoria si metodica handbalului, Edit. Didactica si

Pedagogica, 1983;

12.KUNST, GHERMaNESCUJOAN; si colaboratorii. Conceptia de joc sl

pregatire, C.C.P.S., Bucuresti, 1996;

13.KUNST, GHERMaNESCU,IOAN; si colaboratorii. Orientari metodice in

activitatea handbalului romanesc, Bucuresti, 1981, C.N.E.F.S.

14.Modelul de pregatire si joc a echipelor divizionare de handbal. Bucuresti,

F.R.H., Edit; C.N.E.F.S., 1986;

15.POPESCU, CONSTANTIN. Jocul portarului. Bucuresti, Edit. CN.E.F.S.,1969;

16.SOTIRIU, ROMEO. Unele aspecte psihopedagogice ale motivatiei in jocurile

sportive cu referiri la handbalul de performanta. Bucuresti, in revista "Educatie fizica si

sport" Nr. 4., 1980;

17.TEODORESCU, LEON. Orientari sl tendinte in teoria si metodologia

antrenamentului modern in jocurile sportive colective. Bucuresti, in revista "Educatie

fizica si sport"Nr.4 ,1984;