CAPITOLUL 1. INTRODUCERE IN PROBLEMATICA CERCETARII
1.1. ACTUALITATEA TEMEI
In zilele noastre, toata lumea lupta pentru afirmare si pentru a duce un trai
cat mai bun, dar aceasta lupta devine tot mai solicitanta si obositoare, ducand la amplificarea stress-ului si la suprasolicitarea sistemului nervos si cardio-vascular
al organismului uman. Suprasolicitarea este unul din factorii favorizanti al bolilor cerebro-vasculare, de asemenea acest factor ocupa locul trei mondial dupa infarctul de miocard si cancer, in topul cauzelor de deces.
Accidentul vascular cerebral (AVC) considerata a fi si boala secolului nostru, reprezinta a treia cauza de mortalitate din lume si prima in situatiile de handicap fizic sau mental permanent. Mortalitatea cauzata de aceasta afectiune este de 6-7 ori mai mare in tarile din sud-estul Europei decat in tarile din est. Romania este printre tarile care ocupa un loc "fruntas"din acest punct de vedere. Intr-un sondaj realizat pe un esantion de 800 de persoane cu varsta de peste 45 de ani, 72% au raspuns ca au suferit sau cunoscut o persoana cu aceasta afectiune. In fiecare an unul din cinci decese este cauzat de producerea unui accident vascular cerebral. Se poate intampla oricui, fie o ruda, un prieten sau un om pe care nu l-am cunoscut niciodata. Incidenta accidentului vascular depinde de varsta. Aceasta se dubleaza pentru fiecare deceniu la persoanele trecute de varsta de 55 de ani. O data cu varsta va creste si incidenta AVC (de la 1:1000 de indivizi cu varsta cuprinsa intre 40-45 ani, pana la 20 :1000 pentru 70-85 ani). Desi aceasta boala este specifica varstelor inaintate, un numar destul de mare de infarcte cerebrale se produc si la persoanele sub 65 de ani . Incidenta AVC creste exponential cu varsta la ambele sexe si se reduce la persoanele foarte inaintate. In prezent se constata o incidenta insemnata de AVC la tineri. In tarile vestice incidenta accidentului vascular cerebral la tineri cu varsta cuprinsa intre 15-45 de ani se cifreaza intre 3-4%.
Incidenta AVC-ului predominanta la barbati intr-o proportie de 1,3/1 fata de femei. Aproximativ 10 % din cei care au avut AVC au fost recuperati total cu reluarea in totalitate a activitatilor, 40% au suferit sechele moderate cu reinsertie profesionala la o treime din cazuri, 40 % au sechele severe cu invaliditate totala sau partiala iar 10 % au o infirmitate totala si sunt complet dependenti de alte persoane.
Media europeana este de 200 de AVC la suta de mii de locuitori, iar in tara noastra se inregistreaza o crestere de pana la 300 de accidente vasculare cerebrale la suta de mii de locuitori. Conform previziunilor OMS accidentele vasculare cerebrale vor deveni pana in anul 2030 principiala cauza a deceselor in lume. (www.recuperaremedicala.com)
1.2. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
Conform ultimelor studii in acest domeniu, accidentul vascular cerebral reprezinta una din principalele cauze de morbiditate, existand diferente de prevalenta, incidenta si mortalitate intre tarile din Estul si respectiv Vestul Europei. Aceste diferente pot fi explicate prin diferentele intre factorii de risc, in special a hipertensiunii arteriale, ducand la aparitia unor AVC mai severe in tarile din Estul Europei. AVC reprezinta cea mai importanta cauza de morbiditate si dizabilitate pe termen lung in Europa. In pofida eforturilor stiintifice si medicale care se presupun, nu s-a gasit inca un leac care sa vindece in totalitate sechelele accidentelor vasculare.
Recuperarea functiilor are loc cel mai rapid in primele 3 luni dupa un AVC, dupa care intervine faza sechelara de recuperare la nivel musculo-ligamentar, perioada cea mai dificila de recuperat. Reabilitarea va fi centrata pe abilitatile fizice care au fost pierdute, bazandu-se pe starea generala de sanatate de dinaintea accidentului vascular si pe capacitatile acestuia de a-si indeplini sarcinile in viata de zi cu zi.
Fiind constransi de problemele de zi cu zi, majoritatea oamenilor nu acorda importanta sanatatii. Importanta recuperarii unui membru fie el superior sau inferior este mare deoarece sunt indispensabile in mers, in activitatea de zi cu zi, sau in orice activitate.
Studiile au aratat ca in ultimii ani rata AVC urilor a crescut mai ales prin randul celor tineri. Debutul accidentelor vasculare creste o data cu varsta, iar in randul persoanelor de peste 50 de ani frecventa bolii este dubla. Astfel ca principalul obiectiv de la care am plecat a fost imbunatatirea posibilitatilor de recuperare prin folosirea celor mai eficiente metode, tehnici si exercitii in scopul tratarii pacientului, si de imbunatatirea starii de sanatate.
Motivul pentru care am ales aceasta tema ca fiind subiectul meu de studiu este datorat faptului ca in locul unde am ales sa fac practica veneau destule cazuri de pacienti cu AVC, acest fapt mi-a starnit curiozitatea si mai mult si am dorit sa invat cum sa recuperez o persoana varstnica cu aceasta afectiune, de cata perseverenta, dedicare, si rabdare e nevoie sa obtii rezultate pozitive in urma programului recuperator aplicat. A fost un prim punct de plecare in aceasta meserie - o experienta care mi-a adus multe beneficii, pe plan social, intelectual si profesional.
1. Albu C-tin, Ghergut A., Albu M., (2007), Dictionar de kinetoterapie, Editura Polirom Iasi
2. Andronescu A., (1979), Anatomia functionala a sistemului nervos central, editura Didactica si pedagogica, Bucuresti
3. Arseni C-tin, (1981), Semiologie neurologica, Editura Didactica si pedagogica Bucuresti
4. Baciu C. (1977), Anatomia functionala si biomecanica aparatului locomotor (cu aplicatii la educatia fizica) Editura Sport-Turism, Bucuresti
5. Bobath B. (1990), Adult hemiplegia: Evaluation and treatment, Editura Butterworth Heinemann
6. Cristea E. (1984), Exercitii de gimnastica recuperatorie la hemiplegici, Editura Medicala , Bucuresti
7. Ionel C.(1982) Compendium de neurologie, Editura Medicala, Bucuresti
8. Ionescu A. Mazilu V.(1972) Exercitiul fizic in slujba sanatatii, Editura Stadion, Bucuresti
9. Kiss I, (2007) Fizio-kinetoterapia si recuperare medicala, Editura Medicala, Bucuresti
10. Manole V. Manole L.- Evaluare motrica si functionala in kinetoterapie - Editura Pim, Iasi, 2009
11. Margarit M. Margarit F. Heredea G, (1998), Aspecte ale recuperarii bolnavilor neurologici, Editura Universitatii din Oradea, Oradea
12. Niculescu C. si colab. (2007), Anatomia si fiziologia omului, Editura Corint, Bucuresti
13. Ochiana G. (2005), Kinetoterapia in afectiuni neurologice II- culegere de materiale tematica, Bacau
14. Pandefunda L. , Vlad T.,(1992), Recuperare bolnavului hemiplegicului adult, Editura Contact, Iasi
15. Papilian V.,(2006), Anatomia aparatului locomotor, Editura ALL, Bucuresti
16. Raveica G, Andron C.(2006) Indrumar de lucrari practice de anatomie Editura EduSoft, Bacau
17. Robanescu N., (1992), Reeducarea neuro-motorie, Editura Medicala, Bucuresti
18. Sbenghe T.,(1996) Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului,
Editura Medicala Bucuresti
19. Manole.L. (2009)Curs Metode si tehnici de reeducare neuromotorie
20.http://www.i-medic.ro/articole/ce-trebuie-sa-stim-despre-accidentul- vascular-cerebral
21.http://www.esanatos.com/
22.www.recuperaremedicala.com
23.www.physioweb.com
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
