Moneda euro

.1. Globalizare si regionalizare

Diferentele de interpretare si de reprezentare a ideii nationale determina existenta unei diversitati de ,,nationalisme", care isi gasesc numai pe anumite paliere puncte de interferenta. Dimensiunea nationala a ideologiilor si constiinta identitara nationala, care se conditioneaza reciproc, au condus la cele doua mari categorii de definitii acceptate pentru o ,,natiune'': o definitie ,,etnica" - ce-si are pivotul in unitatea culturala, fara a subaprecia alte dimensiuni si o definitie ,,politica" - ce pivoteaza in jurul recunoasterii voluntare a indivizilor care apartin aceluiasi stat, ca cetateni loiali, respectand aceleasi legi, avand aceleasi drepturi si indatoriri, dar care subapreciaza diferentele care tin de originea lor etnica. Premisele spirituale si culturale pe care se constituie natiunile au fost mai solide decat cele politice sau administrative, explicand, in buna masura, indaratnicia cu care natiunile tin la traditii si la propria identitate. Acest fapt l-a determinat pe sociologul roman Dimitrie Gusti sa afirme ca natiunea reprezinta ,,singura realitate care cuprinde umanitatea adevarata", deoarece ,,insumeaza toate eforturile creatoare ale indivizilor". Natiunea-considera Dimitrie Gusti - este o ,,creatie voluntara", pentru ca, spre deosebire de popor, este ,,o comunitate etnica naturala" care se realizeaza ,,printr-un efort de fiecare clipa, prin vointa de a fi si a lupta", presupunand deci , ,,o vointa constienta de scopurile pe care le urmareste, stapana pe mijloacele ei de actiune, capabila de creatiuni vaste si orientata spre perspective intinse."

Natiunea este perceputa ca ,,insumarea unor straduinte anterioare, un rezultat al unui proces istoric, experienta de viata savarsita de inaintasi, acumulata si transmisa din generatie in generatie." In sfarsit, sociologul roman aprecia ca natiunea "nu poate fi desfacuta de substratul ei etnic, de populatia pe care o compune, de trasaturile rasiale specifice, de masa ereditara, de insusiri fizice psihice care nu-i apartin decat ei" .

Sociologul Dimitrie Gusti arata ca abordarile ideologice cunoscute au nascut trei tipuri de abordari teoretice ale conceptului ,,natiune": teoria spiritualismului national, teoria materialismului national si teoria empirismului nttional.

Prima este o teorie metafizica, spiritualista, conform careia natiunea este ,,incorporarea unui suflet a poporului" acest suflet fiind, la randul sau, ,,garantul eternului si divinului pe pamant". A doua afirma ca substratul unei natiuni este un ,,substrat material", o ,,organizare determinata a materiei biologice" si o ,,substanta ereditara care se propaga din generatie in generatie". A treia porneste de la datele existentei sociale, alege unul sau mai multi factori ai vietii sociale, pentru a-i postula ca adevaratele elemente constitutive ale natiunii.

Toate aceste teorii au ca punct de plecare ideologii care se autointituleaza ,,nationale". Din acestea se nasc partidele politice care, la randul lor, se proclama ,,nationale". Ele abordeaza insa, in mod unilateral, conceptul ,,natiune", iar doctrinele pe care le genereaza vin, de cele mai multe ori , in antiteza si creeaza si conflicte in interiorul natiunilor sau intre natiuni.

Ideologiile definesc cadrul pentru afirmarea natiunilor, intrucat ele sunt cele care creeaza doctrine proprii pe care incearca sa le impuna in raport cu alte natiuni sau pentru a se apara in raport cu alte natiuni sau pentru a se apara in fata ideologiilor transnationale sau supranationale (antinationale).

Doctrinele nationale pot sa promoveze reprezentari si idei privind ,,identitatea nationala" (politica, culturala, teritoriala). ,,In unele societati, in care sentimentele sunt mai puternice decat in altele, - spune Robert B.Reich-, balanta dintre legaturile sociale si cele economice inclina in favoarea celor dintai. ,,In ciuda fortelor de atratie a economiei globale, sentimentele nationale sunt suficient de puternice pentru a-i determina pe cei care castiga sa-i ajute pe cei care pierd". Acesta apreciaza ca nationalismul exprimat prin cuvintele ,,suntem impreuna la bine si la rau", care caracterizeaza astfel de tari, se bazeaza nu numai pe interesul personal corect inteles, ci si pe ,,sentimentul profund inradacinat al unui patrimoniu comun si al unui destin national.

Nevoii de autodefinire nationala, proprie fiecarei ideologii nationale, ii raspunde numai ,,nationalismul constructiv, care are menirea de a construi si de a apara ,,casa natiunii", dar si de a defini relatiile din interiorul casei natiunii, adica de a edifica un ,,camin national". El traseaza cadrul teoretic ce fixeaza statornic elementele si caracteristicile natiunii, ii asigura continuitatea si o fereste de discontinuitati. Acesta permite, pe de o parte - deschiderea ,,natiunii" spre exteriorul spatiului care o defineste, spre celelalte organizari sociale, adica, asa cum afirma Octavian Goga-inregistrarea curentelor mari de simtire universala".

Pe de alta parte, o ajuta sa fie ,,ea insasi", fiind promotorul si suportul acelui sentiment profund inradacinat de ,,patrimoniu comun" si ,,destin national" pe care se cladeste ,,legitimitatea actiunilor pentru apararea, conservarea si inaltarea unei natiuni".

- Andreescu E. , << EURO-Efecte asupra Uniunii Europene >>, Inst. de Ec. Mondiala, Bucuresti 2000 ;

- Danila N., << EURO - Bipolarizare mondiala >> , Ed. Economica, Bucuresti 1999 ;

- Dick Leonard, << Gidul U.E. >>, Ed. Teora ,Bucuresti 2001;

- Niculescu N. si Adumitraresei I., Romania pe calea integrarii economice europene , Ed. Economica Bucuresti 2002

- Dumitru Miron, Economia integrarii europene, Ed. A.S.E. Bucuresti 2001

- Puiu Ovidiu, Politici economice internationale, Ed. Independenta Economica, Braila 2000

- Nita Ion, Politica economica externa a Romaniei, Ed. Independenta Economica, Braila 2001

- Gragoescu E., Valuta si implicatiile ei in economia contemporana, Ed. Dacia, Cluj-Napoca 1992

- Floricel C., Relatiile valutar- financiare internationale, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1995

- Cernea S., Sistemul monetar si politica monetara, Ed. Enciclopedica, Bucuresti 1996

- Andrescu E., Implicatiile introducerii Euro, Inst. de Ec. Mondiala Bucuresti 2003

- Dumitrescu Sterian, George Marin, Puiu Ovidiu,Economia Mondiala, Ed. Independenta Economica, Braila 2003

- Burnete S., Comert international-teorii, modele, politici, Ed. Economica Bucuresti 1999

- Bran Paul, Relatii financiare si monetare interntionale, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1999

- Puiu Alexandru, Strategii bancare, Ed. Independeta Economica, Braila 2001

- Prisacaru Petre, Teoria integrarii economice europene, Ed. Sylvi, Bucuresti 2001

- Euro-rolul international si importanta pentru Romania, ECONOMISTUL Nr. 989/19.11.2001

- Internet www.infoeuropa.ro