Fuxurile de trezorerie

1.1. Concepte de baza privind trezoreria intreprinderii

Varietatea si complexitatea aspectelor legate de buna gestionare a trezoreriei creeaza un amplu camp de analiza si dezbatere pentru specialistii si practicienii domeniului, cu atat mai mult, cu cat acest subiect influenteaza in mod practic activitatile desfasurate de toti agentii economici.

In perioadele de slabire a pietei financiare, de reducere a autofinantarii si de crestere a inflatiei, de limitare a creditului si de crestere a ratei dobanzilor, devine tot mai relevant rolul pe care il are trezoreria in viata unei entitati economice.

In contextul actual al economiei romanesti, literatura de specialitate abordeaza din ce in ce mai mult, la nivel conceptual, principalele instrumente, tehnici si chiar solutii, general sau partial valabile, prin intermediul carora se poate asigura un echilibru economic si financiar la nivel micro-economic.

1.1.1. Definirea conceptului de trezorerie

In general, prin trezorerie se intelege ansamblul operatiilor banesti si financiare pe care le efectueaza o unitate patrimoniala in scopul asigurarii mijloacelor banesti necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii sale economice

Luand in considerare factorul timp, la operatiile financiare se disting doua mari categorii de operatii:

- operatii financiare care genereaza angajamente pe termen lung, acestea fiind asimilate operatiilor de capital (credite pe termen lung, imprumuturi din emisiunea de obligatiuni etc.);

- operatii financiare cu caracter operational pentru asigurarea lichiditatilor si efectuarea decontarilor curente

Importanta mijloacelor banesti rezulta din functiile pe care le indeplinesc banii, astfel: sunt masura a valorii bunurilor, lucrarilor si serviciilor - parte a patrimoniului fiecarei unitati, precum si a patrimoniului national - functie care se realizeaza prin etalonul preturilor; sunt mijloc de circulatie a bunurilor permitand evaluarea si astfel schimbul marfurilor intre vanzatori si cumparatori; sunt mijloc de plata si de decontare a datoriilor si a drepturilor intre partenerii de afaceri, precum si de decontare a sumelor cuvenite angajatilor, statului si altor organisme interne si internationale, sunt mijloc de tezaurizare, atat de catre unitatile patrimoniale in scopul cumpararii unor bunuri de folosinta indelungata, cat si sau efectuarii unor plasamente aducatoare de venituri suplimentare; bani universali folosind la evaluarea operatiilor de comert exterior si a altor relatii externe, precum si comparatii ale diversilor indicatori in cadrul economiei nationale.

Conceptul de trezorerie poate fi analizat din doua puncte de vedere, si anume:

- organizatoric, trezoreria fiind un serviciu ce reprezinta o parte componenta in organigrama unei entitati economice, caruia ii revin sarcini si atributii, care are personal de specialitate si care functioneaza dupa reguli bine stabilite;

- structural, in functie de elementele patrimoniale componente ale acesteia

Din punct de vedere organizatoric, in cursul evolutiei vietii economice, conceptul de trezorerie a cunoscut mai multe interpretari, generate de rolul pe care l-a avut pe o anumita treapta de dezvoltare a economiei. Initial, functionarea serviciului trezoreriei sau a unui responsabil ce purta acest nume facea dovada existentei unei mari discretii asupra intreprinderii. In schimb, necesitatea de a incredinta unei persoane competente activitatea de supraveghere a relatiilor cu bancile era recunoscuta si astfel, functia clasica de casier este adaptata utilizarii mijloacelor de plata bancare. In interiorul intreprinderii, trezorierul era dependent de serviciile contabilitatii de unde isi prelua informatiile necesare. Calitatea de controlor al conturilor bancare si al lichiditatilor nu dadea trezorierului posibilitatea de a participa la deciziile de gestionare a intreprinderii, situatie care se va schimba treptat pe masura ce va fi acceptat principiul trezorerie zero in desfasurarea activitatii economice la nivel micro-economic. Din acel moment, trezorierul a avut un obiectiv clar: mentinerea conturilor bancare cat mai aproape posibil de zero, astfel incat cheltuielile financiare si costurile de oportunitate legate de soldurile debitoare sau creditoare ale acestor conturi sa fie minime. Treptat, trezoreria se organizeaza intr-un serviciu complet a carui activitate nu se limiteaza la luarea unor masuri, ci include si o activitate de contabilizare, de prelucrare administrativa ( back-office) a informatiei, precum si de control. Astfel trezorierul se situeaza in centrul unui sistem de informatii specific, manipuland date de natura contabila, extracontabila sau previzionale.

Evolutia in timp a rolului trezorierului in cadrul intreprinderii permite distingerea a doua mari misiuni ce pot fi considerate functii ale trezoreriei:

- gestiunea lichiditatilor;

- gestiunea riscurilor financiare.

Din punct de vedere structural, trezoreria trebuie analizata in functie de elementele sale constitutive. In literatura de specialitate regasim o multitudine de definitii date conceptului de trezorerie, acestea bazandu-se pe lichiditatile de care dispune la un moment dat o unitate economica.

Definitia acreditata de Planul Contabil General francez, se apropie de notiunea de trezorerie neta, dar calculul acesteia presupune numai diferenta intre disponibilitati, pe de o parte, si suma dintre creditele bancare pe termen scurt si soldurile creditoare ale conturilor curente, pe de alta parte.

Definitia acreditata de O.E.C.C.A ( Ordinul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati), care extinde continutul de trezorerie neta, adaugand disponibilitatilor titlurile de plasament, iar ansamblului credite pe termen scurt, solduri creditoare ale conturilor curente efectele comerciale scontate dar neajunse la scadenta, precum si creantele cedate ( incluse in categoria angajamentelor in afara bilantului). Aceasta expresie care corespunde acceptiunii globale definite mai sus, este operationala in contextul intocmirii tabloului de finantare

Bernard Colasse atrage atentia asupra faptului ca trezorerie unei unitati economice nu trebuie confundata cu disponibilitatile de care aceasta dispune la un moment dat, ci ca ea reprezinta ceea ce ramane din resursele stabile, dupa ce au fost finantate imobilizarile si nevoia de finantare a activitatii curente. In acest sens, autorul considera trezoreria ca fiind aptitudinea intreprinderii de a se finanta din resurse stabile. Din punct de vedere matematic, trezoreria se calculeaza fie ca diferenta intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, fie ca diferenta intre disponibilitati si credite bancare.

Conceptul de trezorerie este definit tot ca diferenta intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment si de catre Denis Dubois. Aceasta relatie este avuta in vedere si la previziunile referitoare la trezorerie, cand variatia acesteia este diferenta variatiei fondului de rulment si variatia nevoii de fond de rulment

1. Anghel I. Falimentul. Radiografie si predictie, Ed. Economica, 2005;

2. Birsan Mihaela Analiza economico-financiara - note curs, Ed Universitatii, Suceava, in press;

3. Birsan Mihaela Analiza diagnostic si orientarea strategtica intreprinderii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004;

4. Bojian Octavian Contabilitatea intreprinderilor, Editura Eficient,Bucuresti,1996;

5. Chirulescu Ciucasu Elena, Diagnostic financiar al profitabilitatii si riscului bancar in acordarea de impumuturi agentilor economici, Ed. ASE, Bucuresti, 2007;

B. Colasse Contabilitate generala, editia a 4-a, traducere realizata de Neculai Tabara, Editura Moldova, 1995

6. Constantin Mircea, Analiza diagnostic a performatelor finanicare si fluxurilor de trezorerie ale intreprinderilor din domeniul expeditiilor de marfuri, Ed. ASE, Bucuretti, 2007;

7. Deaconu Adela Diagnostic si evaluarea intrepriederii, Ed. Intelcredo, Deva, 2000;

8. Departament of the army Economic analisys description and methods, Washington DC, 1992;

9. Dinu, E., Analiza economica si financiara a firmei, editura ASE, 2001;

10. Dumitru Gheorghe, Analiza economico-financiara-note curs, Iasi, 2007;

11. Dutescu, A., Informatia contabila si pietele de capital, Editura Economica, Bucuresti, 2005;

12. Feleaga Nicolae, Ionascu Ion Contabilitatea financiara a intreprinderilor, Bucuresti, 2003;

Nicolae Feleaga Contabilitate aprofundata , Editura Economica, Bucuresti, 1996;

13. Hlaciuc Elena Contabilitatea financiara armonizata cu directivele contabile europene si cu standardele internationale de contabilitate, Suceava, 2002;

14. Morosan Ioan Contabilitatea financiara si de gestiune a firmei armonizata cu directivele contabile europene si standardele internationale de contabilitate, Editura Evcont Consulting, Suceava, 2003;

15. Munteanu Victor Contabilitatea financiara a intreprinderilor, Bucuresti, 2003;

16. Negrescu M., D., Valorificarea valentelor de informare a bilantului contabil, Ed. ASE, Bucuresti, 2005;

17. Nicolescu Maria Diagnostic economic, Ed. Bucuresti, 2003;

18. Negrescu Mihaela Diana Valorificarea valentelor informationale ale bilantului contabil, Ed. ASE, Bucuresti, 2005;

19. Pavaloaia W., Paraschivescu M., Metode de contabilitate si analiza financiara, Ed. Neuronh, Focsani, 1994;

20. Petris R., Hlaciuc E., Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2006;

21. Petrescu Silvia Analiza economico-financiara. Teorie si aplicatii, Ed. Tiparul Iasi, 2002;

22. Petrescu Silvia, Mironiuc M., Analiya economico-financiara, Ed. Tiparul, Iasi, 2002;

23. Ristea M Noul sistem contabil al agentilor economici, CECCAR, Bucuresti, 1993;

24. Robu V., Sandu R., Problematica analizei performatelor - o abordare critica in contextul teoriilor informatiei si guvernantei corporative-Economie teoretica si aplicata, Ed. AGER, Bucuresti, nr. 1/2008;

25. Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Ed. ASE, Bucuresti, 2007, pag. 16;

26. Stanescu C., Isfanescu A., Baicusi A., Analiza economico-financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 2002;

27. Iuliana Tugui Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Editura Economica, Bucuresti, 2002;

28. Munteanu Victor Contabilitatea financiara a intreprinderilor, Bucuresti, 2003;

29. White G., Sondhi A., Fried D. The Analysis and Use of Financial Statements, 2 nd edition, John Wiley and Sons Inc., 1998;

30. *** Tribuna Economica, anii 2006 - 2008;

31. *** www.ase.ro;

32. *** www.amfiteatrueconomic.ro