Introducere. Cuvant inainte.
Noul mileniu a adus nu doar o accentuata globalizare a pietelor lumii dar si o adancire fara precedent a interdependentelor existente intre economiile nationale. Evident, aceste procese au favorizat dezvoltarea economiei mondiale dar si a crimei organizate transnationale si terorismului. Cresterea neincetata a volumului capitalurilor obtinute in urma activitatilor specifice crimei organizate a determinat o crestere a necesitatii reciclarii acestor fonduri astfel incat s-a ajuns la situatia ingrijoratoare ca liderii lumii interlope si operatorii implicati in spalare de bani sa poata controla si influenta in unele tari ale lumii sectoare importante din economie, finante, politica si administratie. Spalarea banilor proveniti din activitati ilegale afecteaza in mod direct liberul acces la investitii, afecteaza piata muncii legale, desfacerea, consumul dar si productia propriu-zisa.
Problema spalarii banilor a fost abordata,in mod organizat,in continutul Conventiei Natiunilor Unite impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope,care a fost adoptata la data de 20 decembrie 1988, la Viena,in contextul sensibilizarii comunitatii internationale pentru combaterea traficului de droguri . Partile semnatare acestei conventii,fiind constiente ca traficul ilicit reprezinta o sursa de castiguri financiare considerabile,care permit organizatiilor criminale transnationale sa penetreze si sa corupa structurile de stat,activitatile comerciale si financiare legitime,cat si societatea la toate nivelurile sale,au adoptat primele masuri de impiedicare a actiunilor de reciclare a fondurilor provenite din comertul cu droguri.
In foarte scurt timp,sursele de bani murdari,la fel si posibilitatile de reciclare a acestora,s-au extins si astfel importante venituri provenind in principal din activitati componente ale economiei subterane sunt infiltrate prin diverse metode in economia reala.
CAPITOLUL I
Spalarea banilor-fenomen economico-financiar si valutar
I.1.Scurt istoric al spalarii banilor
Desigur ,,spalarea banilor " nu este o activitate noua,tendinta de ascunde originea ilicita a unor sume si de a conferi acestora o aparenta legalitate si implicit onestitate si respectabilitate posesorilor acestor sume,are origini vechi. Pot fi amintiti in acest context negustorii si camatarii din Evul Mediu care,pentru a ascunde dobanzile primite pentru imprumuturile ce le atribuiau,in conditiile in care biserica catolica interzisese camataria,apelau la o gama variata de trucuri financiare,care corespund in mare parte si azi tehnicilor de reciclare a fondurilor.
Termenul de spalare a banilor a inceput sa fie folosit in anii 1920 cand in SUA unele grupuri infractionale (foarte cunoscuti ar fi Al Capone si Bugsy Moran ) au deschis spalatorii,fie auto,fie de rufe, care aveau rolul de a spala ,,banii murdari",in fapt sa -si justifice banii proveniti din diverse activitati criminale. Probabil ca tocmai de la aceste activitati a ramas si denumirea de ,,money laudering"(spalarea banilor) care in timp a capatat si o consacrare juridica.
In zilele noastre, acestui scop ii folosesc restaurantele fast-food, cazinourile si societatile comerciale ce au la baza numerarul.
Transparenta si starea de sanatate a pietelor financiare sunt elemente cheie in functionarea eficienta a economiilor dar ele pot fi periclitate prin fenomenul spalarii banilor. Obtinerea ,,banilor negri",in principal din economia subterana si coruptie,este in general o activitate unanim condamnata,in toate statele lumii,dar procesul de reciclare a fondurilor,prin aspectul inofensiv pe care il imbraca,poate scapa atentiei mai ales pe fondul concurentei dure existente pe piata internationala a capitalurilor.
Spalarea banilor este un proces complicat care parcurge mai multe etape si implica multe persoane si institutii. Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturile provenite dintr-o activitate infractionala sunt transportate, transferate, transformate sau amestecate cu fonduri legitime, in scopul de a ascunde provenienta sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective . Necesitatea de a recicla banii decurge din dorinta de a ascunde o activitate infractionala. Este cea mai periculoasa componenta a economiei subterane si cuprinde: activitatile de productie,distributie si consum de droguri, traficul de arme, traficul de materiale nucleare,furtul de automobile, prostitutia, traficul de carne vie, coruptia, santajul, falsificarea de monede sau alte valori,contrabanda,etc.
Faptele in sine presupun o incadrare strict juridica,dar analizandu-se la nivel de fenomen, se constata ca pericolul social recunoscut de societate este dublat de un pericol economic, la fel de grav, chiar daca este mai putin evident si studiat.
Activitatile criminale, precum traficul de droguri, de armament, de material nuclear, sunt o realitate pe care o sesizam destul de des prin intermediul unor stiri de senzatie dar in spatele acestor activitati circula sume uriase, generatoare de adevarate fluxuri economice financiare.
O caracteristica de asemenea importanta, a activitatii criminale este caracterul organizat transfrontalier , putandu-se astfel concluziona ca principalele legaturi in plan international ale economiei subterane sunt cele generate de criminalitatea organizata. Scopul tuturor acestor actiuni este, in mod evident, obtinerea unor venituri importante si plasarea lor in economia oficiala. Motivele care stau la baza criminalitatii organizate pot fi uneori de natura politica, religioasa, dar, chiar si in aceste cazuri, este vorba de o interfata, crima organizata avand in mod evident tendinte de suprapunere cu economia subterana dandu-i acesteia un caracter organizat, preluand disponibilitatile financiare si oportunitatile create de alte activitati componente.
In analiza celorlalte componente ale economiei subterane s-au intalnit situatii a caror incadrare in aceasta structura este facuta intrucatva la limita functie de o anumita conjunctura, disfunctiile pe care respectivele activitati le pot genera economiei sunt minime iar posibilitatile de integrare in economia oficiala sunt reale.
Spre deosebire de aceste situatii, activitatile incluse in sfera criminalitatii sunt in mod evident distructive.
Este suficient contactul cu formele de manifestare a economiei oficiale pentru a amplifica dezechilibre economice si pentru a genera cheltuieli uriase in scopul combaterii fenomenului in sine sau a efectelor sale. In mod particular, se impune a fi mentionata operatiunea de transfer a sumelor obtinute ca urmare a activitatilor criminale in economia oficiala, activitate cunoscuta sub denumirea de spalare a banilor. Istoria scurta a acestui concept are ca origine cresterea fenomenului de trafic de droguri la nivel international si, in consecinta, spalarea banilor este operatiunea ce urmareste plasarea sumelor astfel obtinute in activitati economice licite .
In prezent, nevoia de spalare a produselor rezultate din infractiuni, pentru a ascunde originea lor criminala, este legata de o gama larga de activitati criminale.
Acest fenomen de plasare in economia oficiala a banilor proveniti din activitatea criminala a cuprins in jocul sau importante segmente ale sistemului financiar bancar international.
1. Drept bancar si valutar -Dr.Florescu Viorel, Bucuresti 2006
2. Dreptul comertului international -Dragos A Sitaru,Bucuresti 1996
3. Tratat de drept al comertului international- Octavian Capatana,Bucuresti 1995
4. Plati si garantii internationale -Marian Negrus,Bucuresti 1999
5. Relatii financiare si monetare internationale -Paul Bran, Bucuresti 1995
6. Practica judiciara penala- Antoniu Gh,vol 5,editura Academiei Romane,Bucuresti,1998
7. Dreptul comertului international - Tudor R Popescu,Bucuresti 1983
8. Metode de analiza a activitatii de comert exterior- Constantin Enescu,Bucuresti 1993
9. Tranzitia economica in Romania - trecut, prezent si viitor - Cristof Ruhl, Daniel Daianu, Bucuresti 1999
10. Romania si Uniunea Europeana - Daniel Daianu, Radu Vranceanu, editura Polirom 2002
11. Cartea alba 2002 -Ministerul finantelor publice
12. Tratat de drept financiar si fiscal - Dan Drosu- Saguna, ed. All Beck SA 2001
13. Evaziunea fiscala - Nicolae Hoanta, ed. Tribuna Economica Bucuresti 1997
14. Evaziunea fiscala - Theodor Mrejeru, Dumitru Andreiu, Petre Florescu, Dan Safta, Marieta Safta, ed. Tribuna Economica 2000
15. Ghidul cu adevarat practic al paradisurilor fiscale - Claude Dauphin, Grupul de edituri Tribuna 1999
16. Revista Finante publice si contabilitate - nr.3/ 2003, nr.1/2002, editata de Ministerul Finantelor Publice
17. Codul de procedura fiscala- M. Mirela,comentarii si explicatii
18. Evaziunea fiscala si spalarea banilor- Nicolae Cristis,editura Hamangiu,2006
19. Legea 241 /2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
20. Codul de procedura fiscala,O.G.92/2003
21. Legea 656/07.12.2002 modificata prin Legea 39/21.01.2003 publicata in M.O. nr. 50/29.01.2003,privind prevenirea si sanctionarea spalarii banilor
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
