Adoptia, conceputa dupa modelul roman, a fost consacrata in primele coduri civile europene - Franta 1804, Austria 1811, Romania 1864, Italia 1865, Spania 1889, Germania 1900, Elvetia 1907. Rezervata persoanei majore, adoptia avea drept scop transmiterea patrimoniului si a numelui adoptatorului lipsit de descendenti firesti. Dupa primul razboi mondial, juristii au modificat finalitatea adoptiei, trecand pe prim plan preocuparile de ordin afectiv, interesul copiilor orfani si abandonati. In Europa, pe plan legislativ in materia adoptiei s-a produs o adevarata revolutie; nu exista o institutie a dreptului familiei care sa fi suferit in acest secol o schimbare atat de radicala in privinta scopului, conditiilor de fond, procedurii si a efectelor.
Inserata in cadrul etatic, institutia adoptiei a dobandit treptat dimensiuni internationale din cauza, mai ales a deplasarii persoanelor dintr-o tara in alta. Motivele foarte diverse ale acestui fenomen - evenimente exceptionale (razboiul, de exemplu), mizeria social - economica din tara de origine, au determinat statele sa ia masuri legislative apropiate menite sa ocroteasca interesele copiilor.
Prima scoala fireasca a omului este familia, viata de familie constituind fondul pe care se va cladi edificiul fiecarei personalitati si totodata, privita ca mediu social, ea influenteaza intreaga evolutie de viata a copilului. Ea se impune ca factorul cu cea mai puternica influenta asupra copilului prin continuitate, afectivitate si autoritate.
Desi literatura juridica moderna accepta ideea familiei formata dintr-o singura persoana sau doar din cei doi soti, aceasta nu corespunde sensului existentei umanitatii. Absenta unui copil este de natura sa compromita atat familia, in una din finalitatile sale esentiale, cat si interesele societatii.
Absenta parintilor sau doar a unuia dintre ei, destramarea familiilor, condamna, in cele mai multe cazuri, copiii la veritabile traume psihologice ce-si pun amprenta definitiv asupra personalitatii lor. De aici rezulta si o stare de inadaptare sociala a copilului favorizand tulburari de comportament, viciul sau delicventa, ultima deplasand comportamentul copilului din domeniul faptelor ce sunt de competenta educatiei in domeniul faptelor ce sunt de competenta justitiei pentru minori.
Toate acestea au determinat aparitia in sistemul normelor dreptului familiei a unor institutii specifice - adoptia, tutela, luarea de suflet - ce reflecta o data in plus grija statului roman, societatii, in ansamblul ei, in ceea ce priveste cresterea, educarea, pregatirea copiilor minori.
Adoptia reprezinta institutia juridica in virtutea careia un copil minor, care nu are parinti sau care din alte imprejurari nu se poate bucura de ocrotirea parinteasca necesara, este primit in familia adoptatorului intocmai ca un copil firesc al acestuia. Ea este menita sa ofere unui copil, lipsit de ocrotire parinteasca, o adevarata atmosfera de familie in care acesta sa gaseasca conditii prielnice pentru dezvoltarea lui fizica si morala. Legea dispune ca adoptia se face in interesul superior al copilului.
Adoptia e menita sa creeze relatii asemeni celor dintr-o familie fireasca, ce au la baza prietenie si afectiune reciproca.
Toate conditiile prevazute de legislatia privind aceasta institutie reflectata astfel grija deosebita pentru ocrotirea intereselor copilului adoptat.
Adoptia internationala evidentiaza astazi dezechilibrul existent, pe de o parte, intre tarile puternic industrializate care pe fondul scaderii natalitatii si a modificarii mentalitatilor constituie "cererea" pentru copii de toate culturile, religiile, raselor si pe de alta parte, tarile cu conditii social - economice dificile, cu instabilitati politice, insa cu o demografie galopanta, ce reprezinta "oferta" de astfel de copii. O asemenea stare de lucruri nu a lipsit sa fie comparata cu o "piata" internationala de copii, adoptia internationala fiind foarte adesea mijlocul "traficului".
Este evident ca problema adoptiei a depasit competenta statelor. Pe langa masurile unilaterale luate de fiecare stat in parte, s-au incheiat tratate bilaterale, au intervenit organizatiile regionale si internationale, toate demersurile lor fiind supuse unui principiu, acela al ocrotirii intereselor copiilor minori.
CAPITOLUL 1. GENERALITATI REFERITOARE LA ADOPTIE
1.1. Clasificari
Notiunea adoptiei
Asa cum reglementeaza Noul Cod civil in art. 451, ,,adoptia este o operatiunea juridica prin care se creaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului". Prin adoptie, copilul care este lipsit de parinti sau de o ingrijire corespunzatoare este primit in familia adoptatorilor, unde urmeaza a fi crescut ca si un copil firesc al acestora.
De asemenea, adoptatorii isi asuma obligatii si raspunderi ce revin parintilor firesti.
Codul familiei reglementa initial doua forme de adoptie: adoptia cu efecte depline si adoptia cu efecte restranse.
Adoptia cu efecte restranse
Prevazuta in vechiul Cod al familiei la art. 67 - 68, se caracterizeaza prin urmatoarele: legatura de rudenie dintre adoptat si descendentii sai pe de o parte si parintii firesti si rudele acestora se mentineau.
Adoptia cu efecte depline
Adoptia cu efecte depline (adica are efectele filiatiei firesti): cuprinsa in articolul 79 din vechiul Cod al familiei, in prezent abrogat, se caracterizeaza prin faptul ca legatura de rudenie dintre adoptata si descendentii sai pe de o parte si parintii firesti pe de alta parte, incetau. Se mentineau impedimentele la casatoria rezultand din rudenie.
Intre adoptat si descendentii sai pe de o parte si adoptator si rudele acestora pe de alta parte se stabilesc raporturi de rudenie.
Ordonanta de Urgenta cu privire la reglementarea juridica a adoptiei nr. 25/1997 reglementa un singur fel de adoptie care se caracterizeaza prin urmatoarele:
- intre cel care adopta si copil se stabileste filiatia;
- intre copil si rudele adoptatorului se stabileste rudenia;
- filiatia dintre copil si parintii sai firesti inceteaza;
- inceteaza si rudenia dintre copilul adoptat si rudele sale firesti, precum si rudenia dintre descendentii copilului adoptat si rudele sale firesti;
- se mentine impedimentul la casatoria dintre copilul adoptat si rudele sale firesti.
Desi Ordonanta de Urgenta cu privire la reglementarea juridica a adoptiei nr. 25/1997 a fost abrogata de Legea 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, cea din urma sustinand aceasi idee in ceea ce priveste felurile adoptiei.
Rezulta, deci, ca in prezent exista un singur fel de adoptie si anume corespunzatoare infierii cu efecte depline, reglementata anterior de Codul familiei.
Scurt istoric al fenomenului adoptiei
Prima Conventie asupra adoptiei internationala este votata la 28 octombrie 1964 de catre Conferinta de drept international privat de la Haga , insa ea are o deschidere limitata deoarece numai trei tari au ratificat-o (Austria, Anglia, Elvetia).
O noua etapa a lucrarilor acestei Conferinte incepe dupa ce Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat doua documente deosebit de importante in aceasta materie, si anume:
- Declaratia asupra principiilor sociale si juridice aplicabile protectiei si bunastarii copiilor;
- Conventia cu privire la drepturile copilului.
Ele au constituit o solida baza juridica pentru pregatirea unei conventii speciale privind adoptia internationala. Aceasta s-a finalizat la a XVII - a reuniune a Conferintei de drept international privat de la Haga din 1973 unde a fost votata Conventia asupra protectiei copiilor si a cooperarii in materia adoptiei internationale.
Tarile membre ale Consiliului Europei au realizat o unificare partiala a legilor interne cu privire la adoptie prin Conventia europeana in materia adoptiei de copii, incheiata la Strasbourg la 24 aprilie 1967. Scopul conventiei fiind acela de a uniformiza legislatiile europene, ea contine principii obligatorii pentru statele parti in privinta adoptiei copiilor. Conventia europeana, asa cum remarca un autor, constituie un real progres si are o puternica influenta asupra procesului international de unificare a dreptului intern. De asemenea, aceasta conventie si-a pus amprenta si asupra lucrarilor Conferintei interamericane de drept international privat care a adoptat Conventia interamericana privind conflictele de legi in materia adoptiei.
Carti
1. Albu Ion, ,,Adoptia", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2007
2. Avram Marieta, ,,Filiatia. Adoptia nationala si internationala", Ed. All Beck, Bucuresti 2006
3. Bocaci Alexandru, Hangeanu Codruta, Dumitrache Viorica, ,,Dreptul Familiei", Ed. All Beck, Bucuresti 2009
4. Ciobanu Viorel ,,Tratat teoretic si practic de procedura civila", Ed. National, Bucuresti 2010
5. Cosma Daniel, ,,Teoria generala a actului juridic civil", Ed. Stiintifica, Bucuresti 2009
6. Deck Frank, ,,Tratat de drept succesoral", Ed. Actami, Bucuresti 2009
7. Djuvara Mircea, ,,Teoria generala a dreptului (Enciclopedia juridica), Drept rational, izvoare si drept pozitiv", Ed. All, Bucuresti 1995
8. Filipescu Ion, "Adoptia si protectia copilului aflat in dificultate", Ed. All, Bucuresti 2007
9. Filipescu Ion, "Ocrotirea minorului. Ocrotirea minorului prin parinti", in TDF, Ed. All, Bucuresti 2006
10. Filipescu Ion, ,, Drept international privat", Ed. Actami, Bucuresti 2009
11. Filipescu Ion, ,,Tratat de dreptul familiei", Ed. All Beck, Bucuresti 2007
12. Ionascu Adrian, ,,Filiatia si ocrotirea minorilor", Ed. Dacia, Cluj-Napoca 2008
13. Iorgovan Antonie, Muraru Ion, Mustatea Dorel, ,,Legalitatea actelor administrative", Ed. Politica, Bucuresti 2005
14. Moldovan Florin, ,,Curs de dreptul familiei", Ed. Cordial Lex, Cluj Napoca 2012
15. Statescu Ioan, ,,Tratat de drept procesual civil", Ed. All Beck, Bucuresti 2011
Legislatie
Constitutia Romaniei
Legea nr. 273/2004
Legea nr. 272/2004
Legea nr. 274/2004
Noul Cod Civil
Codul de Procedura Civila
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
