Nulitatea Actului Juridic Civil

Sanctiunea juridica are o existenta ancestrala, originile sale aflandu-se in norma de drept; evolutia acestui concept a traversat - printr-o lunga gestatie istorica - etape importante, suprimandu-se justitia privata (legea talionului, compozitiile etc.) in beneficiul justitiei statale. Si-a facut loc treptat maxima "nimeni nu-si poate face dreptate singur" care inseamna ca punerea in executare a unui drept implica intotdeauna interventia justitiei etatizate .

Sanctiunea este, de regula, o masura luata impotriva dorintei sau vointei aceluia care incalca dispozitiile normelor de drept . Orice lege pentru a se impune are nevoie de constrangere iar monopolul acestei coercitiuni este detinut de stat.

In domeniul dreptului exista o mare varietate de sanctiuni. Traditional, in doctrina noastra juridica, sanctiunile sunt impartite dupa natura lor in: sanctiuni penale, sanctiuni administrative, sanctiuni disciplinare si sanctiuni civile . Alaturi de aceasta diviziune ele au mai fost grupate dupa alte criterii; de exemplu dupa gradul de determinare in: sanctiuni relative determinate, absolute determinate, alternative si cumulative . In sistemele occidentale, distinctia clasica se refera la diviziunea justitiei represive si a justitiei reparatorii .

In ceea ce priveste sanctiunile civile si indeosebi nulitatea, acestea sunt masuri cu caracter de constrangere menite sa garanteze respectarea normelor juridice care prescriu formele si conditiile de validitate privitoare la geneza si existenta actelor juridice civile in circuitul civil .

Nulitatea intervine in cazul cand, la incheierea actului juridic, nu se respecta conditiile sale de validitate. Cum un asemenea act este contrar legii, el este considerat ca nici nu a existat, iar partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii lui.

Spre exemplu, legea declara inalienabile bunurile care se afla in domeniul public al statului (de interes national) si al unitatilor administrativ-teritoriale (de interes local). Aceasta inseamna ca ele nu pot fi instrainate. Ca urmare, orice act juridic prin care s-au vandut sau donat bunuri publice este lovit de nulitate, deoarece la incheierea lui s-au nesocotit prevederile legii. Ca urmare, se va considera ca el nu a fost nicicand incheiat, iar bunul public respectiv nu a parasit niciodata patrimoniul statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.

In decursul timpului, conceptia despre nulitatea actului juridic civil a cunoscut o anumita evolutie.

Intr-un trecut mai indepartat, conceptia asupra nulitatii era sintetizata in regula: quod nullum est, nullum producit effectum, adica un act lovit de nulitate nu poate produce nici un efect. In aceasta conceptie, nulitatea era, in principiu, totala si iremediabila. In doctrina ulterioara, acestei conceptii i s-a spus ca este a actului organism in sensul ca nulitatea actului juridic civil era asemanata cu boala organismului uman.

Mai tarziu, tinandu-se seama de faptul ca nulitatea, ca sanctiune a actului juridic nu este decat mijlocul juridic prin care se restabileste legalitatea incalcata la incheierea actului juridic s-a formulat teza proportionalizarii efectelor nulitatii in raport cu finalitatea legii, astfel ca trebuie inlaturate numai acele efecte care contravin legii, celelalte efecte ale actului mentinandu-se. In aceasta conceptie, prin urmare, nulitatea este, in principiu, partiala si remediabila. In literatura de specialitate din tara noastra i s-a spus chiar ca este "noua conceptie a dreptului civil despre nulitatea actului juridic" fundamentandu-se pe argumente de text (art.1008 C.civ.), chiar cazuistica (solutii ale practicii judiciare) si de drept comparat .

De retinut ca problema conceptiei despre nulitatea actului juridic civil este de actualitate si dupa schimbarile de dupa 1989. Mai precis, problema s-a pus in termenii urmatori: pot fi socotite valabile actele juridice incheiate anterior lui decembrie 1989 care, potrivit Legilor nr.54/1974 si 59/1974 (art.44-45) - abrogate in decembrie 1989 - erau lovite de nulitate absoluta? Au fost oare validate asemenea acte prin abrogarea normelor care instituiau cauzele lor de nulitate?

In literaratura de specialitate s-au conturat deja doua rezolvari, diametral opuse.

Intr-o prima teza - intemeiata pe conceptia caracterului remediabil al nulitatii - se considera ca asemenea acte au devenit valabile, ele ne mai contravenind scopului legii, care interzicea anumite acte juridice civile, adica, in raport cu noile reglementari aplicabile circulatiei imobilelor, prin acte juridice civile

. APOSTU, I. - "Elemente de drept civil", Editura Fundatiei Universitatea "Dunarea de Jos", Galati, 2003.

2. BELEIU, GH. - "Drept civil roman. Introducere in dreptul civil roman. Subiectele dreptului civil roman", Casa de Editura si Presa "Sansa" S.R.L., Bucuresti, 1994, p.178-196.

3. CANTACUZINO, M. - "Elemente de drept civil", Editura Cartea Romaneasca, 1921, p.66-70.

4. CAPATANA, O. - "Nulitatea actului juridic civil" in "Tratat de drept civil, vol.I, Partea generala", Editura Academiei, Bucuresti, 1989, p.212-249.

5. HAMANGIU, C., ROSETTI-BALANESCU, I., BAICOIANU, A. - "Tratat de drept civil roman, vol.I", Editura ALL, Bucuresti, 1996, p.113-124.

6. BOROI, G. - "Drept civil. Teoria generala", Editura ALL, Bucuresti, 1997, p.172-204.

7. COLECTIV - IOAN, APOSTU si altii - "Sinteza practicii judiciare a Curtii de Apel Galati 2001 - 2002", Editura Alma, Galati, 2005.

8. UNGUREANU, O. - "Manual de drept civil. Partea generala", Editura All Beck, Bucuresti, 1999, p.160-175.

9. UNGUREANU, O. - "Nulitatile procedurale civile", Editura All Beck, Bucuresti, 1998, p.1.

10.BOROS, GH. - "Teoria generala a dreptului", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, p.206.

11.VOICA, I., Capitolul IV - "Actul juridic civil", sectiunea 5, p.166-183, in "Drept civil, vol.I", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, coordonator R.Dimitriu.

12.MURESAN, M. - "Drept civil. Partea generala", Editura Cordial Lex, Cluj-Napoca, 1994, p.1991-212.

13.POPA, N. - "Teoria generala a dreptului", Editura Actami, Bucuresti, 1997, p.166.

13. CAPATANA, O. - "Nulitatea actului juridic civil" in "Tratat de drept civil, vol.I, Partea generala", Editura Academiei, Bucuresti, 1980, p.214-215.

14. OPRISAN, C. - "Sanctiunile in dreptul civil roman - o posibila sinteza" in R.R.D. nr.11/1982, p.16-21.

15. IEFTIMIE, E. - "Introducere in studiul dreptului civil", Editura Universitatii "Stefan cel Mare", Suceava, 2003, p.145.

16. MURESAN, M., CHIRICA, D. - "Contributii la studiul conceptului de sanctiune civila", Studia Jurisprudentia, partea I, nr.2/1988, p.50-71.

17. SANTAI, I. - "Introducere in studiul dreptului", Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu, 1998, p.49.

18. IONASCU, TR., BARASCHI, E. - "Tratat de drept civil, vol.I" , 1967, p.317-320.

19. BOROI, G. - "Drept civil. Partea generala", Editura All Beck, Bucuresti, 1999, p.235.

20. COSMA, D. - "Teoria generala a actului juridic civil", Bucuresti, 1969, p.293.