Întocmirea planului de situație topografic - scara 1200 cu reprezentarea reliefului

Generalitati asupra masuratorilor terestre

1.1. Definitia, obiectul si legatura topografiei cu alte discipline

Masuratorile terestre dateaza din cele mai vechi timpuri, ele luand nastere odata cu nevoia oamenilor de a masura si reprezenta suprafetele de teren, atat pentru satisfacerea nevoilor economice cat si pentru organizarea lucrarilor de constructii, agricole, militare si a cailor de comunicatii, etc.

Continutul masuratorilor terestre a evoluat cu dezvoltarea fortelor de productie. Astazi aceasta stiinta se bazeaza in special pe matematica, fizica, astronomie, informatica. Matematica elaboreaza si pune la dispozitie metodele de prelucrare a rezultatelor masuratorilor. Instrumentele pentru masurarea exacta a unghiurilor si a distantelor se construiesc pe baza principiilor fizicii, iar astronomia furnizeaza datele de plecare necesare alcatuirii retelelor de puncte de sprijin, in scopul stabilirii formei si dimensiunii Pamantului.

Desenand pe o foaie de hartie o portiune oarecare de teren, cu toate obiectele ce se afla pe el, va obtine o imagine in plan orizontal a terenului. Aceasta imagine in care marimile liniilor si ale contururilor din natura vor fi micsorate intr-o anumita proportie fata de realitate, poarta denumirea de plan sau harta topografica.

Reprezentarea justa pe planuri si harti a diversitatii obiectelor si formelor ternului impune legatura masuratorilor terestre cu geografia, geologia, geomorfologia si cartografia.

Pentru obtinerea unei bune reprezentari a naturii, prin desen, este necesara legatura cu geografia, care asigura o tratare corecta a elementelor naturale ale terenului (relief, vegetatie, apele,soluri, rauri, lacuri etc.) si a rezultatelor activitatii omului (localitati, agricultura, cai de comunicatii etc.). Formele de relief si legile lor de modificare sunt cunoscute cu ajutorul geologiei si geomorfologiei.

Executia grafica a planurilor si hartilor necesita cunostinte de desen topografic, deoarece diferitele obiecte si forme ale terenului se reprezinta pe planuri si harti prin proiectarea ortogonala pe planul orizontal de proiectie a punctelor, liniilor si limitelor de pe teren. Aceste desene schematice completate cu semnele conventionale topografice, inlesnesc intelegerea si citirea planurilor si hartilor.

Sub raport etimologic, notiunea de topografie - care este un termen stiintific compus-deriva din cuvintele grecesti topos = loc si grafein = a desena, termen ce are semnificatia, in traducere libera, de disciplina care se ocupa cu intocmirea hartilor.

Diviziunile topografiei contin cateva capitole principale caracteristice lucrarilor specifice ale acestei discipline:

- Planimetria - are ca obiect cunoasterea aparaturii si metodelor de lucru pentru efectuarea ridicarilor planimetrice. Prin ridicari planimetrice se inteleg operatiile de teren si calculele necesare pentru transpunerea in plan orizontal (x, y) a punctelor caracteristice ale contururilor suprafetelor si detaliilor din teren.

- Nivelmentul - are ca scop determinarea diferentelor de nivel dintre puncte si a cotelor unor puncte caracteristice.

- Cadastrul funciar - este un ansamblu de operatii tehnice, economice si juridice intreprinse de stat, prin care se realizeaza cunoasterea si inventarierea sistematica si permanenta a fondului funciar al tarii.

- Topografia speciala - se ocupa cu masuratori specifice unor domenii de activitati aplicative: topografie agricola, forestiera, de constructii, miniera, militara etc.

1.2. Ramurile masuratorilor terestre

Stiinta masuratorilor terestre contine urmatoarele ramuri principale: Geodezia, Topografia, Geodezie dinamica G.P.S., Astronomie, Fotogrammetrie, Teledetectie, S.I.G., Cadastru, Holografie etc.

1.2.1 Geodezia

Geodezia se ocupa cu studiul, masurarea si determinarea formei si dimensiunilor intregului glob pamantesc, sau a unor parti din suprafata sa, precum si cu determinarea exacta a pozitiei unor puncte de pe teren.

Cuvantul geodezie vine de la cuvintele grecesti geo = pamant si daiein = impart, adica geodezia insemna impartirea suprafetelor terestre.

Rolul geodeziei, in masuratorile terestre nu este de a furniza in mod direct planuri si harti, ci de a procura coordonatele punctelor geodezice, sub forma de coordonate geografice sau coordonate rectangulare plane. Acestea sunt puncte de sprijin pentru ridicarile topografice, sau puncte care servesc si la determinarea formei si dimensiunilor pamantului.

Cu ajutorul acestor coordonate se reprezinta scheletul hartilor, adica reteaua de triangulatie geodezica, fara de care realizarea planurilor si hartilor pe intinderi mari nu este posibila. In calculele geodezice care se refera la triangulati cu laturi mai mari de 7 km se tine seama de forma sferica a pamantului.

Luarea in considerare a sfericitatii pamantului, care constituie caracteristica fundamentala a geodeziei, a determinat si denumirea de geodezie superioara.

1.2.2. Topografia

Topografia, sprijinindu-se pe reteaua de triangulatie geodezica, are rolul s-o indeseasca in mod progresiv si sa efectueze ridicarile de detaliu. Topografia, completand lucrarile geodezice, se ocupa cu masurarea si reprezentarea pe hartie a suprafetelor de teren. In topografie, suprafetele de teren reprezentate pe planuri si harti fiind mici, in reprezentarea lor, nu se mai tine seama de sfericitatea Pamantului. Aceasta poarta denumirea de geodezie inferioara.

Dupa scopul urmarit prin lucrarile topografice, s-au adoptat metode si instrumente specifice fiecarei ramuri de productie pentru care se executa masuratorile topografice, in care se tine seama de conditiile naturale respective.

Astfel se deosebesc:

- Topografia pentru constructii sau topografia inginereasca, care serveste la intocmirea proiectelor si la aplicarea lor pe teren, folosindu-se masuratorile exacte si reprezentarea planurilor prin coordonate numerice;

- Topografia miniera, prin care, in afara ridicarilor topografice facute la suprafata pamantului, se executa si ridicari in subteran (in galerii, plane inaclinate, puturi, suitori, fronturi de abataj etc.) in care trebuie sa se tina seama de imprejurari si conditiile speciale de lucru din subteran, ca: intuneric, vizibilitate redusa, loc stramt si putin inalt, apa, noroi, curent de aer, pericol de explozie a gazelor, etc.

- Topografia hidrografica sau batimetria, pusa in serviciul lucrarilor hidrotehnice si care, in afara determinari punctelor topografice de pe uscat, are ca scop si determinarea pozitiei si adancimii punctelor topografice ale fundurilor de ape.

- Topografia expeditiva si de recunoastere, in care, utilizandu-se metode de masuratori si mijloace de calcul simple, se poate reda forma si dimensiunile suprafetelor de teren cu maximum de rapiditate, renuntandu-se in mare masura la precizie.

1.2.3. Fotogrammetria

Fotogrammetria se ocupa cu intocmirea hartilor pe baza exploatarii unor cupluri de fotografii aeriene sau terestre obtinute sub unghiuri diferite numite fotograme. Interpretarea acestora se face cu aparate speciale prin folosirea efectului stereoscopic ( vedere binoculara in relief), efect ce permite determinarea reliefului. Fotogrammetria determina pozitia obiectelor sau fenomenelor in spatiu si in timp pe baza masuratorilor care se realizeaza in perspectivele fotografice ale respectivelor obiecte si fenomene. Datorita rapiditatii si fidelitatii metodelor fotogrammetrice acestea au o larga utilizare in cartografia moderna.

1.2.4. Teledetectia

Teledetectia se refera la t

o Prof. Univ. Dr. Ing. Ion Nelu Leu - Topografie si Cadastru - Editura Univers

o Prof. Univ. Dr. Ing. Ion Nelu Leu - Topografie Iginereasca sau Aplicata -

Editura Ceres

o Consiliu Facultatii de geodezie Bucuresti - Masuratori terestre- Fundamente- Note de curs- Editura Matrix

o Dumitru Onose - Topografie - Editura Matrix Bucuresti

o Aurel Russu - Topografie - Editura Tehnica

o C. Diaconescu - Topografie si desen tehnic - Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

o Mircea Grigore - Note de curs

o Manea Raluca - Topografie - Editia a-II-a revizuita- Editura Noua.