Proiectarea unei Rețele Lan de 10 Hosturi cu Servere

De a proiecta si a insusi o retea LAN de 10 hosturi cu ajutorul pachetului “Cisco Packet Tracer”.

Datele teoretice

Un LAN este o rețea care acoperă o zonă geografică restrânsă, cum ar fi la domiciliu, birou, sau o clădire. Rețelele LAN curente sunt bazate pe tehnologia Ethernet. De exemplu, o bibliotecă va avea o conexiune prin fir sau de tip Wireless LAN pentru a interconecta dispozitive și pentru a accesa Internetul. Toate calculatoarele din bibliotecă sunt conectate prin fir de rețea de categoria 5, numit UTP CAT5 cable, rulează protocolul IEEE 802.3 printr-un sistem de dispozitive interconectate care eventual se conectează și la Internet. Cablurile care duc spre server sunt de tipul numit UTP CAT5e enhanced cable; ele suportă protocolul IEEE 802.3 la o viteză de 1 Gbit/s Fiecare grup din rețea poate accesa imprimanta sa locală. În rest, imprimantele nu sunt accesibile din afara grupului respectiv. Toate dispozitivele interconectate trebuie să folosească nivelul 3 network layer din modelul de referință OSI.

În prezent tehnologia Ethernet sau și alte tehnologii LAN conforme standardului IEEE 802.3 operează la viteze de peste 10 Mbit/s. Aceasta este rata de transfer teoretică maximă. IEEE are însă proiecte de dezvoltare a standardelor de 40 și chiar 100 Gbit/s.

O retea de calculatoare poate fi conectata in mai multe moduri, adica in dependenta de topologie. Exista 7 tipuri de topologie: inel, stea, magistrala, arbore, liniara, conectate pe deplin si mesh.Cele mai principale topologii pentru retelele LAN sunt:

- Magistrala

- Inel

- Stea

Topologia tip magistrala este o topologie invechita, care nu este folosita in retelele moderne. Toate calculatoarele intr-o topologie de tip magistrala sunt conectate impreuna utilizand un singur fir, care poarta numele de trunchi sau tulpina , coloana vertebrala sau segment. De obicei se foloseste cablu coaxial pentru trunchi, care este acelasi tip de cablu folosit si în televiziune.

Calculatoarele sunt atasate la segmentul de cablu coaxial de 50 ohmi, utilizand conectori in forma literei „T”. Deoarece toate aceste calculatoare folosesc acelasi cablu, numai unul singur poate trimite pachete de date(care sunt semnale electronice) prin retea la un moment dat.

Cand un calculator trimite un pachet de date prin cablul principal, acesta este trimis in ambele directii, asa incat fiecare calculator din retea are sansa sa-l primeasca. Fiecare din aceste calculatoare „asculta” traficul retelei. Astfel poate determina daca exista un pachet pentru el.

Cand un calculator asculta reteaua, orice pachet care nu se adreseaza lui, este ignorat. Exceptie de la aceasta regula este atunci cand se realizeaza o „difuziune”, pachetele fiind destinate pentru toate calculatoarele din retea. Deoarece topologia este liniara, cand data este trimisa de-a lungul cablului de magistrala, aceasta se va deplasa cat este lungimea cablului. Pentru ca datele sa nu stea in interiorul cablului un timp nedefinit, acest cablu este prevazut cu terminatori de 50 ohmi la fiecare capat.

Astfel, semnalele electronice sunt absorbite cand ajung la capatul cablului. Dupa ce terminatorul a absorbit semnalele electronice, cablul este eliberat pentru a se transmite alte date de catre calculatoare.

Topologia tip magistrala furnizeaza cateva avantaje unei organizatii. Dupa cum am mentionat, sunt usor de construit, dar in acelasi timp este o topologie pasiva.

Cand un calculator este conectat la o retea tip magistrala, asculta doar de datele trimise. Nu preia datele si apoi sa le retrimita sau sa le regenereze. Astfel, fiecare calculator nu este asa de esential pentru retea privita ca intreg. Daca un calculator se defecteaza, nu se blocheaza reteaua intreaga.

Un alt avantaj al acestui tip de topologie este faptul ca nu este scumpa. Unele topologii au conexiuni ce se repeta (redundante) sau au nevoie de mult cablu. Intr-o topologie tip magistrala, fiecare calculator este conectat la un singur cablu.

Avand un singur cablu, totusi, genereaza alte probleme. Daca cablul de magistrala se rupe, fiecare segment are un capat care in acest caz nu este terminat, adica nu este vazut terminatorul de la capat. Intreaga retea cade in felul acesta. Daca cablul este destul de lung, este dificil de izolat zona in care s-a rupt.

Topologia de tip "inel"

Topologia de tip inel consta in calculatoare conectate la un cablu care formeaza o bucla inchisa. Nu exista capete de cabluri neconectate la inel, deci terminatorii nu mai sunt utilizati.

Data se transfera prin bucla intr-o singura directie. Pe masura ce ajunge in dreptul fiecarui calculator, acesta examineaza fiecare pachet de date si determina daca adresa de destinatie coincide cu adresa de retea.

Daca nu coincide, calculatorul trimite pachetul de date la celalalt calculator din inel. Facand asa, fiecare calculator se comporta ca un repetor, re-transmitand pachetul si prin acest lucru sustine semnalul. Cand pachetul ajunge la calculatorul destinatie, acesta indeparteaza pachetul de pe retea.

Topologia in inel permite doar unui singur calculator sa aiba acces pentru a trimite date pe inel la un moment dat, acest lucru ducand la o retea determinata. Accesul determinat se refera la capacitatea calculatoarelor de a avea tururi regulate de accesare a mediului de comunicare (cablul face de fapt inelul).

Topologia de tip "stea"

Intr-o topologie de tip „stea”, calculatoarele nu sunt conectate unul cu celalalt, dar sunt conectate toate la un „dispozitiv concentrator”, de obicei numit distribuitor (hub) sau comutator (switch).

Cand un calculator trimite date spre alte calculatoare prin retea, de fapt trimite date prin cablu spre distribuitor sau comutator. Aceste pachete de date sunt trimise mai departe de aceste dispozitive spre alte calculatoare conectate la ele. Cand calculatoarele sunt cablate la un distribuitor, fiecare punct din retea este similar cu o stea.