Gramatica limbii române

Gramatica limbii romane - toata gramatica

SUBSTANTIVUL

Partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni, stari etc.

1. Felul substantivelor

Dupa inteles (natura denumirii): -compuse (masa, scolar, prieten)

-proprii (Maria, Venus, Arad)

Dupa alcatuire (forma): -simple (casa, Iasi, om)

-compuse (prin contopire: untdelemn)

(prin alaturare: zi-lumina) 11111yzq38rbn4c

%Atentie! 1.Substantivele simple pot fi primare (carte, perna etc.)sau derivate cu sufixe (bunatate, geamgiu, indoiala etc.)

2.Substantivele compuse sunt formate din doua sau mai multe cuvinte cu sens unitar

3.Se scriu cu cratima substantivele compuse dintr-un substantiv in N si unul in G (floarea-soarelui) din doua substantive legate prin prepozitie (cal-de-mare), dintr-un substantiv si un adjectiv (argint-viu), dintr-un substantiv si un verb (gura-casca)

4.Se scriu intr-un cuvant substantivele compuse in care componentele nu-si mai pastreaza individualitatea morfologica (bunavointa) G-D (bunavointei, nu bunei vointe) zb111y1138rbbn

5.Substantivele proprii de scriu cu majuscula, indiferent de locul pe care il ocupa in propozitie sau fraza.

2.Genul substantivelor

In limba romana substantivul are trei genuri: masculin, feminin, neutru

Genul masculin pentru fiinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite masculine(om, cal, pom)

Genul feminin pentru fiinte de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine (pisica, floare, carte)

Genul neutru, in general, nume de lucruri (cer, stilou, nume)

- Substantive epicene- acele nume de animale, pasari sau insecte care au o singura forma pentru masculin si feminin (gandac, tantar, fluture, elefant etc.)

- Substantive mobile- nume de fiinte care au o forma pentru masculin (copil, profesor) si alta pentru feminin (copila, profesoara)

- Motiunea- procesul cu ajutorul caruia se formeaza substantivele feminine din cele masculine si/sau invers (elev/eleva, rata/ratoi etc.). Cele mai frecvente sufixe motionale sunt: feminine (-a, -ita, -easca, -ca, -oaica, -toare), masculine (-oi,

-an)

3. Numarul substantivelor

Substantivele din limba romana prezinta forme de singular (elev, scoala) si de plural (elevi, scoli)

Masculin Feminin Neutru

Singular Plural Singular Plural Singular Plural

AE/pom i/pomi a/clasa e/clase AE/parc -uri/parcuri

u, u/codru, leu i, i codri,lei a/banca i/banci AE/orase e/orase

e/munte i/munti e/parte i/parti u, u/lucru, tablou -uri/lucruri, tablouri

a/tata i/tati AE/manta le/mantale u, u/cadru, curcubeu e/cadre, curcubeie

a/marfa -uri/marfuri u/studiu i/studii

e/vreme -uri/vremuri

AE- desinenta zero

Alternante vocalice la radicalul substantivului in trecerea de la singular la plural: a/a (rana/rani) a/e (masa/mese) a/e (bat/bete) a/i (cuvant/cuvinte) o/oa ( covor/covoare) oa/o (comoara/comori)

Alternante consonantice: d/z (lada/lazi) t/t (baiat,baieti) s/s (urs/ursi) g/g (dunga/dungi) c/c (fiica/fiice) l/AE (cal/cai) str/str ( astru/astri)