Prima realizare care marcheaza folosirea campului magnetic este busola cu ac magnetic (in
secolul III e.n.), in China. In Europa, busola a fost introdusa doar in anul 1300.
In anii [1500 - 1600], in tarile avansate din Europa, prin contributia unor savanti, s-a
dezvoltat teoria magnetilor. In secolul al XVIII se remarca primele incercari pentru producerea
electricitatii statice prin frecare si influenta. De asemenea, in jurul anului 1750 in S.U.A., savantul
Franklin face primele incercari de incadrare a fenomenelor electromagnetice in legi.
Primele legi teoretice au fost scrise intre [1750 - 1850]. Prima masina electrostatica dateaza din
1660. In anul 1832 se experimenteaza primul generator de curent alternativ monofazat realizat
dintr-un magnet permanent in miscare (rotor) si o bobina in care se induce tensiune electromotoare,
deci cu rol de indus (stator).
In anul 1833 se inventeaza colectorul care este un redresor electromecanic, care atasat la
indusul masinii de curent alternativ permite producerea de curent continuu.
Anul 1860 se considera anul din care dateaza masina de curent continuu de constructie
moderna avand inductorul in stator si indusul in rotor.
Din anul 1883 dateaza masina de curent alternativ de constructie similara cu masinile
intalnite astazi, iar in anul 1888 s-a realizat primul transformator electric trifazat.
In jurul anului 1920 profesorul Plautius Andronescu din Timisoara se ocupa de rotorul in
colivie al masinii asincrone. In aceeasi perioada, la Iasi, un profesor renumit, Cezar Parteni Antoni
s-a ocupat de comutatia la masina de curent continuu. La Bucuresti, intre anii [1920 - 1930], sunt
remarcabile contributiile profesorului I. S. Gheorghiu si ale constructorului de masini electrice
Vasile Bunea, la studiul functionarii in paralel ale transformatoarelor si generatoarelor electrice.
Intre anii [1930-1940] se remarca contributia profesoruluiR. Radulet in studiul fenomenelor
care guverneaza functionarea masinilor electrice cu
dinti si crestaturi.
1.1.2. Rolul masinilor electrice in sistemele tehnice
Pentru a observa modul de incadrare a masinilor electrice, se v-a reprezenta in fig. 1.1.
schema unui sistem electroenergetic elementar.
M
M
G
M
m
1 T1 T2 LE
T3
m2 C
P
m3
T4
m4
B
L
S.E.
W
Fig. 1.1 - Schema monofilara a unui sistem electroenergetic elementar
MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE
12
In schema sunt puse in evidenta generatorul de energie electrica (m1), linia de transport a
energiei electrice (LE), statia electrica (SE) si patru tipuri de consumatori de energie electrica.
Este mai economic ca transportul de energie electrica sa se faca la tensiuni mari, intrucat la
o putere data curentul este relativ mic, deci si pierderile de putere in reteaua de transport sunt relativ
mici. De aceea la bornele generatorului se racordeaza transformatorul ridicator de tensiune T1.
Tensiunile consumatorului de energie electrica sunt medii sau joase. Ca urmare, la intrarea in statia
electrica se necesita un transformator reducator de tensiune (T2, IT/MT)- pentru receptoarele de
mare putere si alte transformatoare (T3, T4 - MT/JT)- pentru receptoarele de JT.
La ora actuala, energia electrica reprezinta aproximativ 40% din consumul total de energie
de orice forma. Acest procent este in crestere datorita avantajelor pe care le prezinta energia
electrica in ansamblul fluxurilor energetice.
Sistemul elementar reprezentat este o varianta initiala, care a existat la aparitia sistemelor
producatoare si consumatoare de energie electrica.
La ora actuala, fiecare tara are un sistem electroenergetic national format din interconectarea tuturor
generatoarelor de energie electrica prin linii electrice, respectiv prin transformatoare.
De asemenea, exista si notiunea de sisteme energetice, respectiv sisteme electroenergetice
zonale, continentale si exista chiar tendinta de formare a unui sistem energetic intercontinental sau
mondial prin interconectarea sistemelor energetice nationale.
Energia electrica se consuma la ora actuala, in special, in procesele de conversie
electromecanica, in acele procese in care rolul central il au tot masinile electrice (m2, m3, m4) care
fac conversia energiei electrice in energie mecanica.
Alte categorii de consumatori sunt: cei electrotermici care fac conversia energiei electrice in
energie termica (C ? cuptoarele), consumatori care fac conversia energiei electrice in energie
electromagnetica de foarte inalta frecventa respectiv energie luminoasa (L ? sursele de lumina) si,
in sfarsit, exista o categorie de consumatori care transforma energia electrica in energie chimica
utilizata in procese electrochimice (B - baile electrolitice).
In astfel de sisteme se intalneste masina electrica propriu-zisa in regim de generator, cu rolul
de a genera energie electrica si respectiv masina electrica propriu-zisa in regim de motor, cu rolul
de a face conversia electromecanica a energiei.
In cazul transformatorului electric parametrii energiei electrice sunt: tensiunea, curentul,
numarul de faze. In constructia transformatorului intra materiale de acelasi tip cu cele utilizate in
constructia masinii electrice propriu-zise.
In figurile 1.2. si 1.3. se reprezinta schemele bloc ale doua sisteme tehnice de baza in care
rolul central il au masinile electrice.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
