Aplicații drept penal

Aplicatii

1. În ce constă obiectul dreptului penal ?

Obiectul dreptului penal este reprezentat de relaţiile de apărare socială ce se nasc între membri societăţii cu scopul de a se respecta drepturile şi libertăţile persoanei şi ordinea publică.

2. Care sunt caracterele dreptului penal ?

Dreptul penal prezintă trei caractere:

- Caracterul autonom, reprezentat de faptul că dreptul penal are un obiect propriu de reglementare şi anume relaţiile de apărare socială, precum şi anumite realităţi sociale pe care numai acesta le ocroteşte, cum ar fi de exemplu sentimentul de milă.

- Ramură a dreptului public, întrucât apără cele mai importante valori ale societăţii, normle sale sunt întotdeauna imperative şi nu se poate deroga de la ele, iar părţile raportului juridic se află în raport de subordonare, cum ar fi de exemplul raportul stat – cetăţean.

- Caracterul unitar, întrucât potrivit art. 362 Cod Penal, dispoziţiile din partea generală se aplică şi faptelor sancţionate penal prin legi speciale, în afara de cazul când legea dispune altfel.

3. Enumerați principalele izvoare ale dreptului penal la nivel național?

Izvoarele dreptului penal se împart în două categorii:

- Izvoare dreptului penal la nivel naţional

- Izvoare dreptului penal la nivel internaţional şi european

Izvoarele dreptului penal la nivel naţional sunt următoarele:

a) Constituţia – de exemplu art. 15 alin. 2 din Constituţia Romîniei care reglementează aplicare legii penale în timp „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile” sau art. 19 din Constituţia Romîniei care reglementează dispoziţii privind extrădarea.

b) Codul Penal, format din: Partea Generală (infracţiune, sancţiuni, răspundere penală), Partea Specială şi Legile penale speciale, cum ar fi de exemplu Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sanctionarea faptelor de coruptie, Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.

c) Legi nepenale care cuprind dispoziţii penale, de exemplu OG nr. 95/2000 privind circulatia pe drumurile publice, Legea fondului funciar nr. 18/1991.

d) Decretul lege nr. 1/89 privind infracţiunea de avort şi a faptelor conexe.

e) Decretul lege nr. 6/90 privind abolirea pedepsei cu moartea.

f) Decrete prezidenţiale de acordare a graţierii individuale

g) Deciziile Curţii Constituţionale pronunţate în excepţii de neconstituţionalitate a unor norme penale, precum şi deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în recursuri în intereseul legii, care sunt izvoare ale dreptului penal doar în măsura interpretării normei penale la care se referă.

Izvoare dreptului penal la nivel internaţional şi european sunt următoarele:

a) Izvoare directe, de exemplu convenţii bilaterale prvind extrădarea

b) Izvoare indirecte, de exemplu tratatele şi convenţiile internaţionale prin care România îşi asumă angajamentul de a reglementa o anumită situaţie din punct de vedere penal (Convenţia de la New York 1984 privind interzicerea torturii).