Determinarea punctului de fierbere

Determinarea punctului de fierbere

Legata direct de presiunea de vapori este temperature de fierbere.Pentru o substanta pura, temperature de fierbere reperezinta temperature la care presiunea vaporilor saturati produsi de lichid egaleaza presiunea exercitata asupra lichidului. Amestecurile complexe, cum sunt produsele petroliere, nu prezinta puncte de fierbere fixe si, de aceea sunt caracterizate prin temperature medii de fierbere sau prin limitele de distilare. Limitele de distilare, aproximative pentru principalele produse petroliere sunt:

-benzina 90?-200?C

-whitw-spirit 150-210?C

-petrol 180-300?C

-motorina 250-360?C

Pentru o caracterizare completa a unui produs petrolier, trebuie trasata curba de distilare a acestuia. Pentru aceasta se distila un volum de 100 cm?, 20 cm?...finalul(apropiat de 100 cm?) si reprezentandu-se intr-un system de coordinate temperature- centimetri cubi distilati( care reprezinta chiar % volume distilate, intrucat s-a pornit de la 100 cm?) se va obtine curba de distilare STAS.

La separatea amestecurilor de benzen-anilina si benzen-nitrobenzen se folosesc refrigerente racite cu apa pana la circa 120?C, pentru distilarea benzenului(pf=80,1?C), si refrigerente racite cu aer, pentru destilarea anilinei (pf=184?C) si a nitrobenzenului(pf=210?C).

La produsele petroliere se stabileste curba de distilare(STAS 36-67) cu ajutorul unei instalatii( fig 9) asemanatoare celei de la distilarea simpla. Operatia se mai numeste distilare Engler.

Modul de lucru este asemanator cu cel descris la distilarea simpla. Temperatura initiala de fierbere (ti) sau de distilare se citeste cand a cazut prima cicatura de condens in vasul de colectare, iar temperatura finala de fierbere(tf) sau de distilare, cand s-a evaporat ultima picatura de lichid; temperaturile intermediare se citesc la fiecare 10 cm? condens colectat in cilindru. Se traseaza curba de distilare(fig.10) avand in ordonata volumul distilat %, iar in abcisa temperaturile in ?C.

Distilarea fractionara se aplica amestecurilor de substante lichide cu puncte de fierbere apropiate, care nu pot fi distilate complet prin distilare simpla; distilatul (benzenul) antreneaza o anumita cantitate de componenta mai greu volatila(toluenul) din baza de distilare, iar componenta mai putin volatila retine o parte din distilat. Dupa separarea acestor fractiuni, se supune unei noi distilari fruntea obtinuta la prima distilare, culegandu-se de asemenea separat 3 fractiuni; noua frunte este mai bogata in componenta mai volatila( de exemplu, benzen) iar cozile de distilare( eventual impreuna cu fractiunile de mijloc) se folosesc pentru separarea componentei cu punct de fierbere mai mare ( de exemplu,toluen).

Deoarece distilarea fractionata comporta operatii minutioase si duce la pierderi insemnate de substante, procedeul este inlocuit treptat cu rectificarea.

Rectificarea ( distilarea fractionata in coloana). Rectificarea este metoda perfectionata de distilare realizata intr-o instalatie unitara prevazuta cu coloana de rectificare, in care o parte din distilatul condensta (refluxul) recircula in contact direct si in contracurent cu vaporii; metoda permite separarea prin redistilare a substantelor cu puncte de fierbere apropiate.