Geniul științific

Pentru materialul de fata, nu m-am putut decide daca sa incerc sa definesc geniul dupa ceea ce scrie in dictionare enciclopedice, sau sa dau explicatiile marilor savanti de-a lungul vremii asupra acestui concept. La inceput, ar fi de dorit o explicatie a geniului propriu-zis, iar apoi a succesorului sau, respectiv, geniul stiintific. In orice caz, pentru a face o mai buna paralela intre genialitate si normalitate, mediocritatea nici nu intra in discutie, m-am folosit, in cele din urma, de aceste explicatii.

Etimologic, cuvantului cu provenienta latina, genius i s-a acordat sensul de divinitate, apoi ceva mai terestru, inclinatie, talent. In sens curent ne vom referi la geniu ca, un caracter de originalitate si specificitate, aceasta referire folosindu-se nu numai la o fiinta umana, ci si la gaselnitele acesteia, cum ar fi de exemplu geniul unei limbi, al unui popor1. Aceasta aptitudine naturala de a crea ceva exceptional intr-un domeniu sau in anumite circumstante este precum spunea Voltaire "Lumea merge incet spre intelepciune". Acest lucru ar putea fi contrazis, si a fost de-a lungul istoriei, deoarece, de cele mai multe ori era in detrimentul compozitiei unor societati. Contrazis, pentru ca a nu te incadra in normele ,,umanitatii", a cauta sa iesi in evidenta, a nu te limita doar la cele patru nevoi umane, este impotriva naturii. Cert este ca natura are aceasta capacitate a se reinventa ciclic, de ce nu ar avea-o si omul? Definind aceste patru nevoi esentiale sub o forma ierarhica, care sunt: nevoia de hrana, adapost, perpetuarea speciei care este in legatura stransa cu cea de dragoste si atasement (frica omului de singuratate) si varful piramidei ierarhice, nevoia de stima de sine prin prisma ,,celuilalt", psihologul Abraham Maslow, in cartea sa asupra ,,Motivatiei si Personalitatii" (1954), face observatia ca un procentaj destul de mic de oameni, trec de al patrulea nivel, la al cince-lea, nevoia de reinventare, de creatie, evadare din ceea ce este perceput ca si plictis, creerea unor probleme, numai de dragul de a le rezolva2; aici se pune problema nebuniei. Atunci cand nu exista predispozitia spre inventie a unui concept sau lucru, se creeaza probleme. Omul care face asa ceva poate fi considerat normal?

De-a lungul filosofiei, omul incearca permanent sa se autodefineasca, sa-si gaseasca scopul universal. Geniile au fost definite prin ceea ce au creat, si pentru ca au creat, au primit aceasta caracteristica, denumita anterior (de unde si legatura cu explicatia incipita a geniului, adica divinitate cu caracteristica sa fundamentala, si anume creatia).

1. DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE FILOSOFIE, All 2000

2. op.cit., passim

Cel mai des intalnim controverse asupra geniului artistic. Pentru Platon, geniul le este comunicat artistilor in mod direct de catre zei. Caracterul exceptional, si dupa parerea lui Kant, exemplar al operelor de arta, este

ratiunea pentru care arta se dosebeste atat de natura cat si de stiinta, precum cat si de munca. ,,Geniul este dispozitia innascuta a spiritului uman prin care natura da artei regulile sale."3.

Contrar acestei traditii, Nietzsche refuza sa considere artistii fiinte superioare. ,,Orice activitate umana, nu numai cea a geniului, este complicata pana la miracol, dar nici una nu este un miracol" 4. Explicatia este ca a crede intr-o divinitate a artistilor este un ,,infantilism al ratiunii", geniul insemnand pentru Nietzsche, numele pe cei care pentru cei lipsiti de geniu il dau pentru ceea ce nu este decat o forta de lucru si de expresie activa in mod particular, forta de la care nu sunt vizibile decat produsele definitivate5. Maximul omenesc cu care acesta a fost de acord, a fost insusi creatia lui, supraomul. Daca ar sti el cum este privit de catre anumiti oameni, post mortem!

Geniul rau/nefast este un termen pe care, personal il intalnesc prima data, si chiar fara explicatia dictionarului, imi pot face o ideea despre insemnatatea lui. Dar necesita explicatia acordata termenului.

Dorind sa nu considere evidente nici o cunoastere sau certitudine dintre cele pe care crede ca le poseda, atata timp cat nu le-a verificat in intregime temeiul, Descartes merge pana la formularea ipotezei acestui ,,geniu rau , tot atat de viclean si inselator, pe cat de atotputernic"6 care ar putea sa abuzeze de credulitatea celorlalti, facandui sa creada ca ei insisi si lumea exterioara ar exista cand de fapt totul este o iluzie si inselatorie; dar, a te indoi inseamna a gandi, iar pentru a gandi trebuie sa existi, de unde celebra formula ,,gadesc, deci exist"7 va fi argumentul decisiv opus posibilitatii geniului rau. Aici pot fi exemplificati falsii profeti, lideri carismatici, etc.. Eu ma gandeam sincer, mai degraba la geniile criminale, pentru ca a distruge poate insemna a crea; in sensul rau al cuvantului evident.

Geniul stiintific este de departe ceva nefast sau rau, dar a fost considerat ca atare, dupa cum am mai mentionat, si o amenintare la adresa cultelor religioase in deosebi.

3. IMMANUEL KANT, Critica puterii de judecata, passim

4. FRIEDRICH NIETZSCHE, Omenesc, prea omenesc, passim

5. ibidem, passim

6. RENE DESCARTES, Prima meditatie, passim

7. ibidem eadem, Cogito, passim

Pareri ,,adiacente"

Pentru ca nu ar fi corect sa se dea numai exemple ale perceptiei asupra geniului a unor ganditori recunoscuti, am consultat si alte pareri, mai lumesti, unde am descoperit, poate niste viitori geniali in stiinta.

,,Titlul acestui subiect poate suna putin cam in afara logicii, dar de multe ori stau si ma gandesc la marile genii ale fizicii, chimiei, matematicii si ma intreb ce au avut ei in plus fata de restul oamenilor? Oare au primit ceva in plus fata de noi? O capacitate de a percepe mult mai usor domeniul in care au lucrat? Sau poate, fizic, au fost ca toti ceilalti, si tot ceea ce i-a diferentiat de rest, a fost munca extraordinara si dragostea nemarginita pentru stiinta?"

DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE FILOSOFIE, All 2000

ABRAHAM MASLOW,,Motivatie si Personalitate", 1954

IMMANUEL KANT, ,,Critica puterii de judecata",

FRIEDRICH NIETZSCHE, ,,Omenesc, prea omenesc",

RENE DESCARTES, ,,Prima meditatie", ,,Cogito",

ADRIAN IORGULESCU, ,, Actualitatea Muzicala", 2003

http://www.newhorizons.org/wwart_michalko1.html

Documentatie elaborata de Bogdan Gitita

http://www.wikipedia.com/arhimede.mht

http://www.wikipedia.com/ Da Vinci.mht

http//www.wikipedia.com/Newton.mht

http://www.wikipedia.com/Nobel

hthttp://www.wikipedia.com/Curie.mht

thttp://www.wikipedia.com/Einstein.mht

http://www.wikipedia.com/Hawking.mht