Studiu asupra potențialului turistic și agroturistic al Bucovinei și a modalităților de valorificare a acestuia

Previzualizare documentație:

Cuprins documentație:

Cap.2 Pozitionarea zonei "Bucovina" pe harta geografica si istorica
romaneasca
2.1 Asezare geografica
2.2 Cai de acces
2.3 Scurta evolutie istorica
Cap.3 Studiul potentialului turistic natural al Bucovinei
3.1 Relief
3.2 Clima
3.3 Fauna si vegetatie
3.4 Hidrografie
3.5 Rezervatii importante
3.5.1 Rezervatia Pietrele Doamnei - Rarau
3.5.2 Rezervatia Calimani
3.5.3 Rezervatii floristice
3.5.4 Rezervatii forestiere
3.5.5 Rezervatii geologice
Cap.4 Elemente de potential turistic antropic prezente in Bucovina
4.1 Scurta caracterizare economica a zonei
4.2 Populatia si asezarile specifice zonei
4.3 Particularitatile agriculturii din zona
4.4 Obiective turistice cunoscute din zona Bucovinei
4.4.1 Manastiri
4.4.1.1 Arbore
4.4.1.2 Dragomirna
4.4.1.3 Humor
4.4.1.4 Moldovita
4.4.1.5 Probota
4.4.1.6 Putna
4.4.1.7 Sucevita
4.4.1.8 Voronet
4.4.2 Obiective culturale renumite
4.4.2.1 Muzeul Satului Bucovinean
4.4.2.2 Case memoriale
4.4.2.3 Curtea Domneasca Suceava
Cap.5 Prezentarea elementelor specifice de potential agroturistic din
Bucovina
5.1 Caracteristicile satului bucovinean
5.1.1 Arhitectura specifica
5.1.2 Comunitatile din zona
5.2 Ocupatiile caracteristice
5.3 Traditii si obiceiuri din zonele rurale
Cap.6 Studiu privind valorificarea potentialului agroturistic al
Bucovinei
6.1 Tipuri de turism practicate in Bucovina
6.2 Unitati de cazare reprezentative
6.3 Modalitati de dezvoltare a produsului agroturistic bucovinean
6.3.1 Modalitati de valorificare a potentialului agroturistic bucovinean
6.3.1.1 Gospodaria taraneasca
6.3.1.2 Ferma agroturistica
6.3.2 Structura serviciilor agroturistice oferite de unitatile turistice
6.3.2.1 Oferta de servicii a gospodariilor taranesti
6.3.2.2 Oferta de servicii a fermelor agroturistice
6.4 Sugestii de utilizare a potentialului agroturistic al Bucovinei

Extras din documentație:

Bucovina se afla situata in partea de N a Romaniei, in N-V zonei turistice Moldova, pe malul drept al raului Suceava. Bucovina se suprapune in totalitate judetului Suceava, limita istorica intre Imperiul Austro-Ungar si Moldova fiind Valea Sucevei.

Mai exact judetul Suceava este situat in partea de N-E a tarii, in buna masura cuprinzand catena orientala a Carpatilor Rasariteni, fiind jalonat la limita sa extrem nordica de paralela 45 si de frontiera de stat cu Ucraina; spre rasarit, limita de demarcatie se frange, urmand cursul raului Siret; spre sud, de la est spre vest, o linie conventionala desparte Suceava de judetele Iasi si Neamt, iar coloana vertebrala a Carpatiilor parca ar pune stavila intre Judetul Suceava si judetele Harghita, Mures, Bistrita-Nasaud si Maramures.

Fig.2.1.1 Pozitionarea Bucovinei pe harta Romaniei

2.2 Cai de acces

Caile de acces spre si in interiorul Bucovinei sunt numeroase formand o retea cu o densitate mai mare decaz multe alte regiuni ale tarii. in acelasi timp ele sunt variate: cai ferate, cai rutiere si poteci (marcate si nemarcate), fapt ce permite combinarea lor pe trasee cat mai inedite.

Poate fi folosit si aeroportul de la Suceava, pentru cei ce doresc sa se apropie de aceasta zona pe cale aeriana, urmand apoi sa se integreze in reteaua de cai ferate si rutiere.

Cele mai importante cai de comunicatie sunt cele transversale, axate pe Valea Moldovei si pe Valea Sucevei, care delimiteaza Obcinile la nord si la sud, apoi cele longitudinale de pe limita lor vestica (pe Bistrita Aurie si Carlibaba) si estica (la contactul cu Podisul Sucevei). Din aceasta centura periferica se desprind ulterior numeroase cai ce strabat regiunea in toate sensurile.

Calea ferata principala este cea de pe Valea Moldovei. Ea se desprinde la Suceava din magistrala feroviara Bucuresti-Vicsani (500), folosind axa trans-carpatica de legatura intre Moldova si Transilvania pe tronsonul Paltinoasa-Gura Humorului-Vama-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Bistrita-Cluj-Oradea. Din acest tronson se desprind spre nord-vest doua cai feroviare secundare: una la Vama, pe valea Moldovitei pana la Moldovita (20 km) si alta de la Pojorata la Fundu Moldovei (7 km).

A doua cale ferata de acces in Obcine este cea de la Valea Sucevei. Ea se ramifica din magistrala Bucuresti-Vicsani, la Dornesti si de aici, prin Radauti-Vicov patrunde in munte pe la Nisipitu. Din ea se desprinde o ramura pe Valea Putnei pana la Putna (6 km).

Caile rutiere sunt mai numeroase si de diverse tipuri (europene, nationale, judetene, comunale si forestiere).

Primul ca importanta automobilistica este DN 17: Suceava-Vatra Dornei-Dej, pe aceeasi renumita cale transcarpatica, inclusa in categoria drumurilor europene,

(E 57). El trece prin sudul Obcinelor Bucovinei pe o distanta de 65 km urmarind Valea Moldovei, apoi pe cea a Putnei, Pasul Mestecanis ajungand in Valea Bistritei Aurii la Iacobeni. De aici spre nord-vest pleaca DN 18 care urmareste Valea Bistritei Aurii pana la Carlibaba (23 km) apoi trece in Maramures (Borsa, Sighetu Marmatiei).

Al treilea drum national de importanta este DN 17 A care se desprinde din DN 17 in amonte de Campulung Moldovenesc, traverseaza Obcina Feredeului pana la Valea Moldovitei si apoi spre Obcina Mare pana la Sucevita-Marginea.

Urmeaza apoi drumurile judetene modernizate si partial modernizate.

Din DN 17 se ramifica drumul modernizat 209 de la Paltinoasa spre nord Cacica-Solca-Marginea-Vicov (48 km). La Vicov intalneste drumul modernizat 209 E Radauti-Putna ca o varianta locala pentru fluxul spre Manastirea Putna.

Din caile rutiere care dau "ocol" Obcinelor Bucovinei si deci permit un "circuit automobilistic" pornesc spre interior numeroase alte cai ce strabat zona in toate sensurile. Unele sunt modernizate, altele partial modernizate, iar altele nemodernizate.

De mentionat:

- drumul nemodernizat Moldova Sulita-Lucina-Iedu, ce face legatura intre Valea Moldovei si cea a Carlibabei trecand pe la herghelia Lucina si peste Obcina Mestecanisului;

- drumul nemodernizat Valea Linei (pe Valea Bistritei) - Obcina (sat in Obcina Mestecanis) ce traverseaza Obcina Mestecanisului;

- drumul modernizat Vama-Vatra Moldovitei-Moldovita (20 km);

- drumul modernizat Gura Humorului-Manastirea Humorului;

- drumul modernizat Gura Humorului Voronet (5 km).

Daca drumurile exterioare permit un circuit complet al Obcinelor, cele interioare inlesnesc automobilistilor si desigur amatorilor de drumetie accesul direct sau apropierea de obiectivele turistice.

Combinand dupa preferinte diversele drumuri se obtin variate circuite , inclusiv "circuitul monumentelor" din nordul Moldovei.

Numeroasele drumuri forestiere de pe majoritatea vailor afluente, lungi de

2-25 km favorizeaza patrunderea turistilor pana in inima Obcinilor Bucovinei.

Ele sunt continuate de drumuri locale si poteci marcate sau nu, care stau la dispozitia amatorilor de drumetie.

Descarcă documentație

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Studiu asupra potentialului turistic si agroturistic al Bucovinei si a modalitatilor de valorificare a acestuia
    • CAPITOLUL III.doc
    • CAPITOLUL II POZITIONAREA ZONEI.doc
    • CAPITOLUL IV.doc
    • CAPITOLUL V.doc
    • CAPITOLUL VI.doc
    • Cuprins.doc
    • Studiu asupra potentialului turistic si agroturistic al Bucovinei si a modalitatilor de valorificare a acestuia.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
7 fisiere
Pagini (total):
63 pagini
Imagini extrase:
63 imagini
Nr cuvinte:
21 264 cuvinte
Nr caractere:
108 930 caractere
Marime:
14.30MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Documentație
Domeniu:
Turism
Tag-uri:
turism, Economie, valorificare
Predat:
la facultate
Materie:
Turism
Sus!