Valori recomandate pentru sarcina admisibila a cablurilor cu tensiuni nominale Uo/U
pana la 18/30kV
(Conform DIN 57298 Teil 2/VDE 0298 Teil 2/11.79) [1]
Alegerea sectiunii conductoarelor cablurilor in functie de curentul maxim de durata se face in
conformitate cu prescriptiile fabricantului care va furniza cablurile. La cablurile cu tensiuni nominale
Uo/U pana la 18/30kV, in situatiile in care nu se dispune de prescriptiile furnizorului de cabluri, se pot
utiliza prevederile din prezenta anexa, elaborata pe baza standardului german DIN 57 298 Teil 2/VDE
0298 Teil 2/11.79. Acest standard a fost intocmit pe baza publicatiei CEI 60287- 1 (standard pe parti)
,,Cabluri electrice. Calculul intensitatii admisibile a curentului. Partea 1: Ecuatiile intensitatii admisibile a
curentului (factor de incarcare100%) si calculul pierderilor" editia 1999.
A.1.1. Domeniul de valabilitate
Aceste norme caracterizate ca prescriptii VDE sunt valabile pentru curentii admisibili la cabluri cu
tensiuni nominale Uo/U pana la 18/30kV in instalatii energetice, conform VDE 0255, DIN 57 265 / VDE
0265; VDE 0271; DIN 57 272 / VDE 0272 si DIN 57 273 / VDE 0273.
Indicatiile sunt valabile pentru o functionare neperturbata, in regimurile si conditiile de pozare
specificate in tabelele A.1.2. si A.1.1, ca si pentru cazul de scurtcircuit.
A.1.2. Notiuni
A.1.2.1. Sarcina admisibila este denumirea prescurtata pentru curentul de sarcina admisibil. Prin
sarcina admisibila se indica curentul maxim admisibil pentru anumite conditii.
A.1.2.2. Sarcina este denumirea prescurtata pentru curentul de sarcina. Prin sarcina se indica
curentul care circula prin cablu in anumite conditii date de regimul de functionare sau in caz de defect
A.1.2.3. Temperatura de functionare admisa este temperatura maxima admisa a conductorului
la functionare neperturbata. Ea se utilizeaza la calculul sarcinii admisibile in functionare neperturbata.
A.l.2.4. Temperatura admisa la scurtcircuit este temperatura maxima admisa a conductorului la
scurtcircuit, cu o durata a scurtcircuitului de pana la 5 s inclusiv. Ea se utilizeaza la calculul sarcinii in caz
de scurtcircuit.
A.1.2.5. Curba de sarcina zilnica reprezinta variatia sarcinii in decursul a 24 ore la o functionare
neperturbata.
A.1.2.6. Curba de sarcina de referinta reprezinta selectionata variatiei medii, aproximand curba
de sarcina zilnica repetata.
A.1.2.7. Sarcina medie reprezinta valoarea medie a curbei de sarcina zilnica.
A 1.2.8. Sarcina maxima reprezinta cea mai marc sarcina a curbei de sarcina zilnica. Daca
sarcina se modifica in intervale de timp care sunt mai mici ca 15 minute, atunci se considera drept sarcina
maxima valoarea medie a varfului de sarcina peste 15 minute.
Pagina 2 din 146
NTE 007/08/00
A. 1.2.9. Gradul de incarcare este raportul dintre sarcina medie si sarcina maxima.
A.1.3. Generalitati
A.l.3.1. In aceste norme, caracterizate ca prescriptii VDE, se dau reguli pentru alegerea sectiunii
conductoarelor in functie de sarcina in functionare neperturbata (vezi pct. A.1.4) si in caz de scurtcircuit
(vezi pct. A.1.5).
A.1.3.2. In aceste norme caracterizate ca prescriptii VDE, valorile si regulile enumerate pentru
sarcina admisibila se refera la conductorul exterior; (definitia conductoarelor exterioare, conform
DIN/VDE 0100 Teil 200 pct. A.3.1, este: conductoare exterioare sunt conductoarele care leaga sursele
de curent de consumatori, dar care nu pleaca din punctul median sau neutru).
A.l.3.3. Sectiunea conductorului se alege astfel, incat sarcina data sa nu depaseasca sarcina
admisibila. Pentru aceasta, decisive sunt de fiecare data conditiile de functionare nefavorabila intalnite in
decursul duratei de functionare si in lungul traseului.
A.1.3.4. Alegerea sectiunii conductoarelor corespunzator pct. A.1.3.3. se face pentru incarcarea in
functionare neperturbata si in caz de scurtcircuit. Cu acest prilej, se alege cea mai mare dintre ambele
sectiuni gasite.
A.1.4. Sarcina admisibila in functionare neperturbata
A.1.4.1. Generalitati, marimi de influenta
Pentru sarcina data (vezi pct. A.1.2.2), sectiunea conductorului se alege astfel incat conductorul sa nu se
incalzeasca in nici un loc si in nici un moment peste temperatura de functionare admisa. Sarcina
admisibila a unui cablu cu o anumita sectiune depinde de constructia sa, de proprietatile materialelor si de
conditiile de functionare. Trebuie sa se tina seama de o incalzire suplimentara la o aglomerare cu alte
cabluri, prin canale de termoficare, prin radiatie solara etc.
A.1.4.2. Constructia cablurilor si proprietatile materialelor
Caracteristicile care depind de structura cablului si de proprietatile materialelor sunt, practic, constante.
Ele au stat la baza calculului valorilor incluse in tabele pentru sarcina admisibila.
A.1.4.2.1. Temperatura admisa de functionare a conductorului si, suplimentar, la cablurile dupa
VDE 0255, cresterea admisa de temperatura a conductorului, se raporteaza la temperatura de 20 ?C a
solului si temperatura de 30 ?C a aerului (vezi tabelul A.1.l).
A.1.4.2.2. Rezistenta termica interna (rezistenta termica specifica, vezi tabelul A.1.1.)
A.1.4.2.3. Rezistenta activa a cablului ca masura pentru pierderile termice ale curentului in
conductor si in mantaua metalica
Cablurile monofazate au fost considerate ca au mantalele sau ecranele legale permanent in
scurtcircuit la ambele capete, in masura in care exista asa ceva. Sarcina admisibila a acestor cabluri, in
special la sectiuni mari, poate fi crescuta, daca prin masuri potrivite, de exemplu legand (unind) la pamant
mantalele sau ecranele la un singur capat, pierderile in acestea se reduc. Tensiunile de inductie aparute cu
Pagina 3 din 146
NTE 007/08/00
acest prilej, mai ales in caz de scurtcircuit, necesita totusi masuri adecvate dupa DIN 57141 / VDE 141.
In curent alternativ este valabila o frecventa de 50Hz.
A.1.4.2.4. Pierderile dielectrice in izolatie au fost luate in considerare numai la cablurile cu PVC
cu o tensiune Uo/U = 6/10 kV cu e x tand = 0,8, iar la toate celelalte cabluri au fost neglijate, deoarece au
marimi foarte mici.
A.1.4.3. Conditii de functionare
La calculul valorilor din tabelele pentru sarcina admisibila au fost alese conditiile normale
corespunzatoare pentru:
- regimul de functionare;
1. Clarke, D. J., Soth, I.P. Cross bonding single core power cables. BICC, London, 1975.
2. Lang, V. L'echauffement des conducteurs cables des lignes aeriennes. In: Bull. de
A.S.E., nr. 14, 1956, p. 631-641.
3. Endrenyi. J., Murllie, Mc. Determination de l'intensite de courant admissible dans les
conducteurs par simulation numerique de la charge, des conditions atmospheriques et
du vieillissement des conducteurs. CIGRE, 1968, Rapport 23-04.
4. Gorub,I. C., Woll,E. F. Load Capabitity of Bare ACSR and All-Aluminium Conductor
Based on Long time Outdoor Temperature Rise-Tests. I.E.E. Trans. P.A.S. vol. 82 nr.
12, 1963, p. 73-82.
5. Davis, M. W. Nomographic computation of the ampacity rating of aerial conductors.
I.E.E.E. Trans. Power Apparatus und Systems, vol. PAS 89, p. 387-399, Mart., 1970.
6. V.D.E. 0.103/1.61. Leitsatze de Bemessung von Starkstromanlagen auf mechanische und
termische Kurzschlussfestigkeit.
7. Goossens. R. F. Rapport sur les travaux du comite d'etudes nr. 2. (Cables a haute tension).
CIGRE-ref. 233, 1964.
8. C.E.I. Calcul du courant admissible dans Ies cables en regime permanent (facteur de charge
100%). Recomandation de la Commision Electrotechnique Internationale (C.E.I.), Publication
287, 1969, Bureau de la C.E.I., Geneve.
9. Nehet, John, H. Procedures for calculating the temperature yise of pipe cable and buried
cables for sinusoidal and rectangular loss cycles. A. I.E.E. Transactions, vol. 72, pt. III
(June 1953), pag. 541-545; 535; 539-560.
10. Buller. F. H., Woodrow, CA. Load factor equivalent-Hour values compared. In: Electrical
World, vol. 92, Nr. 2, 1928, pp. 59-60.
11. Van Wormer F. C. An improved approximate technique for calculating cable
temperature transients. In: A.I.E.E. Trans. vol. 74, pt. 3, pp. 277-281, 1955.
12. Comission Electrotechnque International. Calcul de courent admissible dans la cablu en regim
permanent (facteur de charge 100%). Suisse, Geneve 1969 avec modification No. 1 avril 1971,
modification No. 2 avril 1972.
13. Jocteur, R., Osly, M. Recherche et developpement en France dans le domaine des cables haut
tension isoles au polyethyene extrude. Silec, France.
14. Conte, G. - IMPIANTI ELETTRICI. Componenti e sistemi elettrici - Normativa - Sicurezza -
Progettazione. Seconda edizione. Editore Ulrico Hoepli, Milano, 1996.
15. Bercovici, M., Arie, A. A., Poeata, Al. Retele Electrice. Calculul electric. Bucuresti, Editura
Tehnica. 1974.
Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
