Mass media și cenzura

,,Rana pricinuita de sageata se cicatrizeaza , padurea doborata de secure creste din nou , dar rana produsa de vorba , nu se mai vindeca''.

Am ales aceasta lucrare cu scopul de a afla semnificatia ,,cuvantului care raneste'' , de a gasi modalitati cat mai corecte de rezolvare a situatiilor in care , din pacate , uneori , destinul ne joaca feste , punandu-ne in fata obstacole atat in plan personal cat si profesional. Fiecare am trait situatii mai mult sau mai putin delicate , fiind pusi in ipostaza de a adopta o atitudine diferita fata de ceea cu care ne-am obisnuit , de a cauta cuvinte sau gesturi potrivite pentru evitarea disfunctionalitatilor care apar independent de vointa noastra.

Zilnic , mass-media aduce in prim plan situatii de criza , de la ,,banalele'' probleme financiare ale unei organizatii, deficientele unui sistem si culminand cu dezastruoasele conflicte armate in aproape intreg mapamondul.Uneori aceste stiri ne afecteaza in mod direct , alteori ne ingrijoreaza amploarea evenimentului si nu de putine ori ne intrebam ce gandeste , cum actioneaza , ce strategie va adopta persoana sau institutia aflata in cauza. Acesta este unul din scopurile esentiale ale Facultatii de Comunicare si Relatii Publice si tind sa cred ca , intr-o proportie foarte mare, obiectivul a fost atins

Am structurat lucrarea pe cinci capitole :

- Delimitari conceptuale;

- Comunicarea in situatia crizelor de imagine;

- Disfunctionalitati in comunicare;

- Comunicarea cu masele;

- Mass-media si cenzura.

Primul capitol urmareste un scurt istoric al cuvantului , al comunicarii prin diferite forme de-a lungul istoriei ; am accentuat , in principal, pe modalitatile prin care mijloacele de comunicare si relatiile publice si-au pus amprenta asupra evenimentelor si personajelor principale ale istoriei. Deasemenea am analizat aspectele generale ale unei crize , etapele acesteia , tipologia si evolutia in timp, fara a intra in detalii care nu fac obiectul lucrarii de fata. Primul capitol se incheie cu un set de caracteristici comune tuturor tipurilor de criza , prin care fac trecerea catre urmatorul capitol, comunicarea in situatia crizelor de imagine.

In principal , comunicarea si relatiile publice au un rol bine determinat in gestionarea imaginii unei organizatii sau a unei persoane; imaginea este un obiect de patrimoniu , un factor care poate genera dezvoltarea sau disparitia unei institutii. Cel de-al doilea capitol se doreste a fi un ghid practic avand la baza activitatile de relatii publice in ceea ce priveste imaginea organizationala, rolul si functiile departamentului de PR in gestionarea crizei de imagine , sugestii privind planul de gestionare a unei crize ,modalitatea de evaluare a nivelului de pregatire a unei organizatii pentru criza si elemente ce privesc comunicarea in astfel de momente. Capitolul cuprinde exemple clasice , dar si aspecte luate din realitatea romaneasca a ultimului deceniu, atingand si subiecte care au tangenta cu mediul meu de activitate ,anume organizatia militara. Unele probleme au punct de plecare evenimente care petrecute in propria organizatie , evenimente care au constituit si o motivatie in elaborarea acestei lucrari.

Cel ce-al treilea capitol analizeaza comunicarea ca sursa a unor disfunctionalitatea care pot genera , in multe situatii incidente sau chiar crize intr-o organizatie ; am pornit de la cauzele deteriorarii comunicarii, atingand elementele acestor cauze,in special : deficientele tehnice si organizatorice , factorii de sorginte psihologica si incompatibilitatile comportamentale. Tot in acest capitol a atins si aspectul comunicarii in conditii de stres.

Cele mai profunde crize sunt cele care au public tinta intreg peisajul societal ; cunoasterea psihologiei multimilor , a caracteristicilor care o definesc, a orizonturilor de asteptare ale acesteia sunt elemente ale intregului,notiuni care trebuiesc cunoscute in momentul in care comunicam ; rolul liderului intr-o organizatie este primordial in dezvoltarea respectivei institutii, un bun lider este urmat de mase , el putand accelera procesele care au loc in cadrul unei multimi. In cel de-al patrulea capitol am analizat aceste aspecte , accentuand pe rolul liderului in influentarea comportamentului social. Pornind de la ideea conform careia ,,capacitatea comunicationala a liderului se dobandeste si se perfectioneaza asemenea altor abilitati din domeniul comportamental'', am analizat un caz celebru in istorie , cazul dictatorului german Adolf Hitler, exceptia care intareste regula mai sus enuntata.

Ultimul capitol are ca punct de plecare o experienta personala, situatie in care , in urma unui accident in organizatia militara , au intervenit divergente intre asteptarile mass-media ,care , in dorinta gasirii senzationalului , aveau tendinta sa nu mai respecte regulile specifice institutiei in cauza si argumentele obiective care au condus la limitarea accesului presei in anumite sectoare de activitate , care nu aveau legatura cu cazul in speta. Am accentuat aici aspecte care tin de cenzura , de autocenzura , de regulile de etica si moralitatea jurnalistica , argumentand ,prin exemplificare , situatii in care interesul presei se axeaza de multe ori pe aspecte minore , picante si fora relevanta ; primatul evenimentului negativ este o caracteristica a mass-media , principiul ,,good news , no news'' functioneaza la fel de bine ca acum o suta de ani Recentele crize , in special conflictele armate (fosta Yugoslavie , Afganistan , Irak) au dezvoltat , la cote impresionante , rolul jurnalistului de razboi , prezentarea evenimentului in timp real, o comunicare directa , de cele mai multe ori, eficienta cu publicul.

Capitolele prezentate se intrepatrund , existand intre ele o legatura cauzala. Fiecare criza are specificacitatea ei , fie ca este vorba de criza unei familii sau de un conflict international ;depinde de noi , de puterea si capabilitatile noastre sa depasim aceste momente , sa tragem invatamintele necesare si sa le transformam in oportunitatea.

- CALIN HENTEA -,,150 de ani de razboi mediatic'', Editura Nemira -2000

- GHEORGHE ARADAVOAICE-,,Comunicarea in mediul militar'',Editura AISM-1997

- DALE CARNEGIE-,,Cum sa vorbim in public'',Editura Curtea Veche -2000

- SIMION BONCU-,,PRESA-caine de paza al democratiei'',Editura LICORNA -1998

- ION CHICIUDEAN,TONES VALERIU-,,Gestionarea crizelor de imagine'',Editura SNSPA-2000

- MIRCEA DAN-,,Relatiile cu presa'',Bucuresti ,Editura Militara-2000

- VALENTIN STANCU-,,Relatii publice.Succes si credibilitate'',Editura Concept Publishing,Bucuresti-1997

- CORNELIUS HELENA FAIRE -,,Stiinta rezolvarii conflictelor'', Editura Stiinta si Tehnica,Bucuresti,1996

- ENATESCU VIRGIL-,,Comunicarea extraverbala '', Editura Dacia ,Cluj-Napoca ,1987

- REVISTA DE ISTORIE MILITARA-Colectia 2001-2003

- PETER YOUNG ,PETER JESSER -,,The media and the military'',Editura Nemira,2000

- GUSTAVE LE BON, Psihologia multimilor,1895

- BRIAN DUTTON-,,The media'',Editura Scripta ,Bucuresti, 1992

- WENDY GRANT-,, Rezolvarea conflictelor'', Editura Teora,Bucuresti,1997

- SERGE MOSCOVICI-,,Psihologia Sociala si masina de fabricat zei'',1994

- GERARD DE SELYS-,,Minciuni mass-media'',Editura Scripta,1992

- IAN KERSHAW-,,Hitler-Ascesnsiunea la putere'',Editura Antet.Prahova,1991