Marxismul

Reproducem o versiune usor editata a lucrarii "Ce este marxismul?" scrisa de Rob Sewell si Alan Woods, ultima editie fiind publicata in 1983, cu prilejul comemorarii centenarului incetarii din viata a lui Karl Marx. Cele trei articole referitoare la aspectele fundamentale ale marxismului: Economia marxista, Materialismul dialectic si Materialismul istoric au fost initial publicate separat in anii 1970. Aceste articole reprezinta o buna si scurta introducere in metodele de baza ale marxismului si pot servi ca o prima abordare a ideilor desvoltate de Marx si Engels.

Marxismul, sau Socialismul stiintific, este denumirea data systemului de idei elaborate initial de Karl Marx (1818-1883) si Friederich Engels (1820-1895). In totalitatea lor, aceste idei formeaza o baza teoretica pentru lupta clasei muncitoare pentru a dobandi o forma superioara de organizare a societatii umane, socialismul.

In timp ce conceptiile marxismului au continuat sa fie dezvoltaate si imbogatite de experienta istorica a clasei muncitoare insasi, ideile fundamentale au ramas neschimbate, oferind o ferma fundatie a Miscarii muncitoresti contemporane. Nici inainte si nici dupa viata lui Marx si Engels nu au fost elaborate teorii mai avansate, mai profunde sau superioare, mai stiintifice capabile sa explice evolutia societatii si rolul clasei muncitoare in aceasta evolutie. De aceea, cunoasterea marxismului inarmeaza teoretic proletariatul pentru marea sarcina istorica a transformarii socialiste a societatii.

Acesta este faptul care explica atacurile permanente si sustinute impotriva tuturor aspectelor marxismului din partea tuturor aparatorilor ordinei sociale existente, de la conservatori la fabianisti, de la pastori iezuiti la profesori universitari. De la atacurile cele mai insignifiante pana la insasi faptul ca ele continua si in ciuda faptului ca fiecare din autorii acestor atacuri pretinde a fi "lichidat" marxismul, ganditorii Miscarii muncitoresti pot deduce doua lucruri: intai, ca aparatorii capitalismului recunosc in marxism cea mai serioasa amenintare a sistemului lor si implicit atesta adevarul pe care marxismul il exprima, in pofida incercarilor lor de a-l defaima. In al doilea rand: ca departe de a dispare sub mormanul de abuzuri, tranca-neala despre abuzuri' si denaturarile flagrante, teoriile lui Marx si Engels, castiga teren in mod constant, in special in randurile active ale Miscarii muncitoresti; sub influenta adancirii crizei capitalismului, un numar tot mai mare de muncitori se straduiesc sa descopere adevarata natura a fortelor care determina modul lor de viata, pentru a fi in stare ca in mod constient sa-si modeleze propriul lor destin.

Teoriile marxismului inzestreaza muncitorul care gandeste cu o asemenea intelegere - o calauza capabila sa-l conduca in labirintul confuz al evenimentelor, al proceselor complexe ale societatii, ale economiei, ale luptei de clasa si politicii. Inzestrat cu aceasta sabie, muncitorul poate taia - nodul gordian' care-l fac - pe el si clasa careia ii apartine -- sa se poticneasca la cel mai mic obstacol care-i iese in cale, ignoranta.

Acest - nod gordian' este constituit de reprezentantii platiti ai claselor conducatoare cu scopul de a discredita marxismul in ochii clasei muncitoare. Este datoria fiecarui activist al Miscarii muncitoresti de

a-si insusi teoriile lui Marx si Engels, ca o conditie esentiala pentru a cladi o societate a clasei muncitoare.

In lupta pentru a cuceri si intelege aceste teorii exista si obstacole, mai dificile decit a descifra mazgalelile unor eruditi. Un barbat sau o femeie care trebuie sa lucreze ore indelungate, care nu s-a putut bucura de privilegiul unei educatii decente si -- ca atare - nu are obisnuinta de a citi, va incerca unele dificultatati de a absorbi unele idei mai complexe, mai ales la inceput. Totusi, trebuie tinut seama ca Marx si Engels au scris pentru muncitori si nu pentru "destepti" si oameni apartinand clasei mijlocii. "Orice inceput este greu",indiferent despre ce stiinta este vorba. Marxismul este o stiinta si de aceea cere mult in special de la incepatori. Dar fiecare muncitor care este activ in sindicate sau partid muncitoresc stie ca nimic nu este pretios daca este obtinut fara o anumita lupta si sacrificiu. Acest articol se adreseaza in primul rand activistilor din miscarea muncitoreasca. Muncitorilor activi care sunt pregatiti sa persevereze, li se poate face o singura promisiune: dupa efortul initial pentru a se obisnui cu idei noi si mai putin folosite, teoriile marxismului se vor dovedi a fi simple, directe. Mai mult - si asta trebuie subliniat - muncitorul care va dobandi, prin efort, intelegerea marxismului, va deveni un teoretician mai bun decat majoritatea studenti-lor, tocmai pentru ca el va absorbi ideile nu abstract ci concret, bazat pe propria lui viata si experienta de munca.

Toate clasele exploatatoare incearca sa-si justifice moral dominatia lor de clasa, prezentandu-se ca fiind forma naturala, cea mai inalta de dezvoltare sociala, ascunzand in mod deliberat caracterul ei exploatator, ascunzand sau deformand adevarul. Capitalistii zilelor noastre, prin lefegiii si lingaii lor profesionisti, au elaborat si dezvoltat o intreaga noua filozofie si moralitate pentru a-si justifica pozitia lor conducatoare in societate.

In contrast, clasa muncitoare nu are nici un interes material de a deforma adevarul si si-a asumat sarcina de a infatisa realitatea capitalismului, gol-golut, cu scopul ca in mod constient sa-si pregateasca propria sa emancipare. Departe de a cauta o pozitie speciala pentru sine-insusi, telul clasei muncitoare este lichidarea capitalismului si prin aceasta desfiintarea tuturor distinctiilor si privilegiilor de clasa. Pentru atingerea acestui tel trebuiesc inlaturate toate aspectele aparente ale capitalismului, creind pentru sine o noua metoda, marxista de intelegere a capitalismului.

Metoda marxista ofera o vedere mai bogata, mai completa, atotcuprinzatoare a societatii si vietii - in general, inlatura valul de misticism in intelegerea dezvoltarii omului si umanitatii. Filozofia marxista explica faptul ca forta conducatoare a istoriei nu este un "Supra-om" sau ceva supra-natural, ci este rezultatul dezvoltarii fortelor de productie insasi (industria, stiinta, tehnica etc.). In ultima analiza, economia este ceea ce determina conditiile de viata, obiceiurile si constiinta fiintei umane.