Obezitatea

Efectele modeste ale educatiei pentu sanatate de pana acum, au crescut interesul pentru abordarea unor politici care se adreseaza mediului in vederea cresterii activitatii fizice, scadreii comportamentelor sedentare si a reducerii aportului energetic pentru prevenirea obezitatii. Aceste abordari incearca sa modifice mediul social si fizic astfel ca indivizii sa adopte comportamente fie constient sau inconstient.

Abordarea unor politici care se adreseaza mediului poate fi atractiva in mod special pentru a sprijini modificarea comportamentului copiilor si tinerilor pentru ca:

- Copiii isi petrec o mare parte din timpul lor zilnic intr-un mic numar de locuri care sunt susceptibile pentru schimbarea mediului (de ex acasa, la scoala, in mijloacele de transport la si de la scoala, in locurile unde sunt ingrijiti dupa programul scolar).

- Copiii sunt de obicei considerati neresponsabili de comportamentul lor si nu pot decide pentru ei; si,

- Prezumabila vulnerabilitate a copiilor justifica atat masuri preventive cat si de remediere din partea parintilor, institutiilor si celor care decid.

Politicile si solutiile de mediu destinate prevenirii obezitatii intr-un stadiu precoce sunt incitante pentru multi din cei care decid la toate nivelurile societatii de la parinti la agentiile internationale. Totusi implementarea noilor strategii si politici fara dovada eficasitatii si eficientei lor se poate termina cu cheltuieli mari, efort si timp dedicat care nu au beneficii intodeauna.

Copiii obezi sunt expusi la stigma greutatii si devin vulnerabili din punct de vedere psihologic si social, fac depresii si se izoleaza, motive care pot contribuila exacerbarea obezitatii prin cresterea probabilitatii de a se supra-alimenta si prin reducerea activitatii fizice. Este clar ca aceasta stare prezenta zi cu zi, prejudiciaza starea de sanatate si creste incidenta obezitatii si a complicatiilor ei la copii (apnee in timpul somnului, probleme ortopedice, hiperandrogenism, diabet de tip 2 si boli cardio-vasculare).

Obezitatea copiilor rezulta din esecul organismului de autoreglare si modulare a influentelor de mediu fata de mostenirea genetica individuala. Factorii diferiti care determina obezitatea interactioneaza in complexul genetic - mediu prin asigurarea unui echilibru energetic pozitiv. Rezultatele studiilor longitudinale sugereaza ca un dezechilibru energetic modest, care este greu de depistat prin masuratorile curente ale aportului energetic si ale consumului, este probabil ultima cauza a obezitatii.

Este probabil ca schimbarile mediului (nutritia si stilul de viata) devin primele responsabile de epidemia recenta de obezitate, pentru ca nu este posibil ca genele sa se schimbe mai repede decat intr-o generatie.

1. Provocarea

In ciuda progreselor majore realizate in reducerea morbiditatii si mortalitatii, in prezent ne confruntam cu o crestere a numarului de cazuri de diabet de tip 2 atat la adulti cat si la adultii tineri si chiar la tineri. Obezitatea, desi inca nu a atins dimensiunile din tarile bogate incepe sa-si faca simtita prezenta nu numai la adulti unde efectele se pot contabiliza in decesele prin boli cardiovasculare, ci si la copii si tineri unde in prezent se pot observa efectele fizice si psihologice, dar modificarile preclinice ale constantelor biologice sunt prezente in proportii semnificative, daca luam in considerare de ex dimensiunile dislipidemiei.

In cele ce urmeaza sunt prezentate aspectele esentiale ale epidemiei emergente de obezi in general si in judetul Brasov in special.

Starea de nutritie a copiilor si tinerilor din judetul nostru nu este inca in limitele acceptabile ale normalului. De aceea se impune lansarea unui program de supraveghere a starii de nutritie si a factorului principal care o determina, alimentatia colectiva si individuala.

Este de asteptat ca epidemia bolilor generate de obezitate sa continue si sa evolueze spre o povara din ce in ce mai mare pentru bolnavi, familie si societate. Provocarea aceasta va arata daca publicul si institutiile abilitate vor putea sa-si indeplineasca obligatiile de a lucra intr-o echipa complexa pentru a putea controla eficient aceasta amenintare epidemica.

Succesul este dependent de trei factori:

-Sprijinul programului de catre public. In prezent opinia publica nu este preocupata si suficient de constienta de dimensiunea si importanta problemei.

-Costul esecului este foarte mare. Consecintele economice ale extinderii epidemiei sunt enorme si pentru statele bogate, dar in cazul nostru grefarea obezitatii pe fragilitatea nutritionala mostenita inca din viata intrauterina va precipita aparitia precoce a bolilor cronice care sufoca deja sistemul sanitar.

-Avem cunostinte si oportunitati de a preveni extinderea epidemiei prin controlul alimentatiei si nutritiei, dar si prin intensificarea activitatii fizice la categoriile de populatie cele mai expuse riscului.

Mesajul principal poate fi sintetizat astfel:

- Supraponderalitatea si obezitatea sunt probleme serioase de sanatate publica in regiunea europeana a OMS;

- Prevalenta obezitatii este in crestere rapida si se estimeaza ca va ajunge la cca 150 milioane de adulti si 15 milioane de copii;

- Tendinta de crestere a obezitatii este alarmanta in special la copii si adolescenti. Rata anuala de crestere a prevalentei obezitatii copiilor s-a marit treptat si in prezent este de 10 ori mai mare decat in 1970. Acest fenomen amplifica epidemia de la adulti si creaza o provocare serioasa pentru sanatate generatiei viitoare.

1.Branca Francesco, H. Nikogosian, T. Lobstein. The challenge of obesity in the WHO European Region and the strategies for response: summary. WHO Regional Office for Europe, 2007.

2.Branca, Francesco, Haik Nikogosian and Tim Lobstein. The challenge of obesity in the WHO European Region and the strategies for response. WHO Regional Office for Europe, 2007.

3.Nick Cavill, Sonja Kahlmeier and Francesca Racioppi. Physical activity and health in Europe: evidence for action.

4.Lumey LH, Susser ES. Long-term effets of prenatal and early postanal nutrition on adult psychosocial outcomes. In: Tremblay RE, Barr RG, Peters RDeV, eds. Encyclopedia on Early Childhood Development [online]. Montreal, Quebec: Centre of Excellence for Early Childhood Development; 2003:1-6. Disponibil la: http://www.child-encyclopedia.com/documents/Lumey-SusserANGxp.pdf. Accesat la [12.03.2008].

5.Innis SM. Nutrition and its impact on psychosocial child development: Preterm infants. In: Tremblay RE, Barr RG, Peters RDeV, eds. Encyclopedia on Early Childhood Development [online]. Montreal, Quebec: Centre of Excellence for Early Childhood Development; 2003:1-6. Disponibil la: http://www.child-encyclopedia.com/documents/InnisANGxp.pdf. Accesat la [12.03.2008].

6.Atkinson SA. Nutrition and its impact on psychosocial child development: Perspective on preterm infants. In: Tremblay RE, Barr RG, Peters RDeV, eds. Encyclopedia on Early Childhood Development [online]. Montreal, Quebec: Centre of Excellence for Early Childhood Development; 2003:1-6. Disponibil la: http://www.child-encyclopedia.com/documents/AtkinsonANGxp.pdf. Accesat la [12.03.2008].

7.Dubois L. The impact of prenatal and early postnatal nutrition on child development: Comments on Lumey and Susser, Innis and Atkinson. In: Tremblay RE, Barr RG, Peters RDeV, eds. Encyclopedia on Early Childhood Development [online]. Montreal, Quebec: Centre of Excellence for Early Childhood Development; 2004:1-5. Disponibil la: http://www.child-encyclopedia.com/documents/DuboisANGxp.pdf. Accesat la: [12.03.2008].

8.Reifsnider E. Effective nutritional practices and policies for childbearing and childrearing women. Rev ed. In: Tremblay RE, Barr RG, Peters RDeV, eds. Encyclopedia on Early Childhood Development [online]. Montreal, Quebec: Centre of Excellence for Early Childhood Development; 2006:1-8. Disponibil la: http://www.child-encyclopedia.com/documents/ReifsniderANGxp_rev.pdf. Accesat la [12.03.2008].

9.Devaney BL. Program and services to improve the nutrition of pregnant women, infants and young children. In: Tremblay RE, Barr RG, Peters RDeV, eds. Encyclopedia on Early Childhood Development [online]. Montreal, Quebec: Centre of Excellence for Early Childhood Development; 2003:1-8. Disponibil la: http://www.child-encyclopedia.com/documents/DevaneyANGxp.pdf. Accesat la [12.03.2008].

10.Black MM. Helping children develop healthy eating habits. In: Tremblay RE, Barr RG, Peters RDeV, eds. Encyclopedia on Early Childhood Development [online]. Montreal, Quebec: Centre of Excellence for Early Childhood Development; 2003:1-5. Disponibil la: http://www.child-encyclopedia.com/documents/BlackANGxp.pdf. Accesat la: [12.03.2008].

11.Caulfield LE. Nutritional programs and policies for women and children. Commenting: Black, Reifsnider, and Devaney. In: Tremblay RE, Barr RG, Peters RDeV, eds. Encyclopedia on Early Childhood Development [online]. Montreal, Quebec: Centre of Excellence for Early Childhood Development; 2003:1-4. Disponibil la: http://www.chdil-encyclopedia.com/documents/CaulfieldANGxp.pdf. Accesat la [12.03.2008].