Argeș

2. STAREA INITIALA A JUDETULUI ARGES

2.1 INFORMATII GENERALE ASUPRA JUDETULUI ARGES

Asezare si limite - judetul Arges este asezat in partea central-sudica a tarii, avand ca limite naturale urmatoarele:

- la nord, creasta Muntilor Fagaras

- la sud, campia Gavanu-Burdea

- la vest, valea Topologului

- la est, Muntii Leaota traverseaza Subcarpatii Getici si Campia Gavanu-Burdea

Suprafata - 682631 ha, din care 344929 ha teren agricol (50%), 263340 ha paduri (38.5%) din care 180776 Regia Nationala a Padurilor si restul particulare, 39513 ha localitati urbane, drumuri, ape (7%).

Populatia - 647437 locuitori

2.1.1 Valori istorice si culturale

In judetul Arges au fost identificate 685 monumente istorice, arhitectonice si de arta.

In conformitate cu Legea nr.5/2000, sectiunea III - zone protejate, in judetul Arges exista 27 de monumente istorice, iar unitatile administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturala de interes national sunt:

- Municipii: Pitesti, Campulung, Curtea de Arges

- Comune: Aninoasa, Arefu, Baiculesti, Balilesti, Bradulet, Budeasa, Cetateni, Corbi, Cosesti, Cotmeana, Dambovicioara, Domnesti, Malureni, Mosoaia, Musatesti, Pietrosani, Poiana Lacului, Rucar, Stefanesti, Tigveni, Titesti.

Atestare documentara: Diploma Cavalerilor Ioaniti (anul 1247, iunie 2) atesta existenta Voievodatului lui Seneslau in Arges, Muscel si Dambovita cu extensie la nord de Carpatii Meridionali, in Tara Fagarasului.

Urmele de cultura materiala descoperite pe teritoriul judetului atesta existenta unor comunitati omenesti inca din paleolitic, indeosebi pe vaile raurilor. Alte numeroase descoperiri arheologice contureaza perioada neoliticului si a epocii bronzului.

In prima varsta a fierului existau deja puternice comunitati geto-dacice, care aveau in zona puncte fortificate (dava). In secolele urmatoare acestea s-au consolidat si s-au dezvoltat continuu, precum cea de la Cetateni, de pe cursul superior al Dambovitei, important centru economic, ce facea legatura intre populatia de la nordul si de la sudul Carpatilor Meridionali, intre lumea greco-romana si cea orientala. Asezarea de la Cetateni a jucat un rol deosebit in actiunea regelui Burebista, contemporan cu Iulius Caesar, de unificare a tuturor uniunilor de triburi geto-dace intr-un mare regat. Zona apartinea dacilor ordesseni (care au dat si numele raului Arges - Ordessos), pomeniti de istoricii si geografii antichitatii.

11

In timpul stapanirii romane (106 - 271) teritoriul judetului era parte componenta a provinciei imperiale Dacia. Se pastreaza urme de drumuri si castre romane la Urlueni, Falfani, Sapata de Jos, Albota, Purcareni, Jidava si Rucar; cel mai bine conservat este castrul de la Jidava, aflat la sud de orasul Campulung.

Dupa retragerea armatelor si administratiei romane, in timpul imparatului Aurelian (271), populatia daco-romana a ramas pe loc, continuand sa-si desfasoare viata activa. Aceasta populatie a stat la baza genezei poporului roman care a infruntat statornic vicisitudinile Evului Mediu timpuriu marcate de ampla pendulare a popoarelor migratoare, de pe urma carora au ramas ample vestigii materiale si tezaure descoperite la Sapata, Pitesti, Buzoiesti, Calinesti si Barlogu.

Istoria medievala a Argesului este strans legata de constituirea si consolidarea statului feudal centralizat si independent, Tara Romaneasca (Valahia), fiind locul de unde a inceput acest proces istoric complex.

Conform Diplomei cavalerilor Ioaniti, in anul 1247 pe teritoriul actual al judetului Arges exista un voievodat condus de Seneslau. Spre sfarsitul secolului al XIII-lea, legendarul voievod Radu Negru, refugiat de peste munti in aceste locuri datorita agresiunii ungurilor, care patrunsesera in Transilvania, preia initiativa luptei impotriva tatarilor ce stapaneau Campia Romana. Astfel, incepe unificarea micilor formatiuni politice romanesti de la sud de Carpati, si se pun bazele statului feudal Tara Romaneasca (Valahia).

In timpul domniei lui Basarab I resedinta domneasca de la Curtea de Arges devine capitala noului stat centralizat Tara Romaneasca (Valahia).

La inceputul secolului al XIV-lea (1330), in locul numit Posada s-a desfasurat o crancena batalie prin care domnul Valahiei, Basarab I (1310-1352), a obtinut o rasunatoare izbanda impotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, care dorea sa-si consolideze suzeranitatea la sud de Carpati. Aceasta victorie a consacrat independenta statului centralizat Tara Romaneasca. Dupa batalie, capitala este mutata la Campulung, unde Basarab zideste Biserica Domneasca, unul dintre cele mai vechi monumente de arta feudala romaneasca. La Curtea de Arges, Basarab I construieste Biserica Domneasca Sf. Nicolae (pe locul altei biserici, din secolul al XIII-lea), primul monument religios de mare amploare ridicat in Tara Romaneasca, devenit loc de veci pentru unii voievozi romani si pastrat in stare buna pana in zilele noastre.

In Evul Mediu agricultura, mestesugurile si comertul cunosc o evolutie continua, influentand dezvoltarea t