Organizarea bugetară

1.1. Continut, interpretari si semnificatii cu privire la bugetele publice

BUGETELE PUBLICE

oapar prezente in practica financiara prin corelarea a doua pozitii:

=una, pe fondul teoriei relatiilor specifice in sensul continutului lor economic

=alta, ca instrumente de actiune din partea statului si a unitatilor administrativ teritoriale.

oD.p.d.v. al exprimarii si sensului dat de continutul economic=relatii economice banesti ce apar in procesul repartitiei valorii nou create (venitului national) cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri centralizate (la si de la dispozitia statului si a unitatilor administrativ teritoriale) in scopul satisfacerii unor nevoi generale, de ordin public, atat la nivel central cat si local.

oD.p.d.v. al continutului economic=exprima relatii banesti in contextul economico-social in legatura cu mobilizarea si repartizarea de fonduri intre stat (ori/si unitatile administrativ-teritoriale), pe de o parte si ,,partenerii" lui , pe de alta parte, aflati intr-o dubla ipostaza de contribuabili si de consumatori ai banului public. Mobilizarea mijloacelor banesti, cu titlul de venit bugetar, la dispozitia statului, are loc, in cea mai mare masura, in economie respectiv, in procesul realizarii de produse, marfuri, al prestarilor de servicii si al executarii de lucrari.

oSunt relatii economice sub forma baneasca, de o factura specifica, prin prezenta, incadrarea si manifestarea lor in baza economica a societatii.

Individualizarea bugetelor publice ca relatii economice specifice potrivit cu afirmatia de mai sus este sustinuta de necesitatea constituirii si repartizarii unor fonduri publice, la si de la dispozitia statului, in vederea satisfacerii unor nevoi de interes general (si comun) ale populatiei. Respectivele relatii, intr-un sens mai restrans, apar pe fondul repartitiei valorii nou create (venitului national) la care participa cei implicati in realizarea acesteia atat in mod direct cat si indirect. La fel, ca in cazul finantelor, in sensul determinarii (aparitiei) lor, pornind de la stat si la bugetele publice apare in prim plan, acelasi organizator al activitatilor social-economic in societate, statul. Structura activitatilor in care este implicata populatia este de o pronuntata diversitate si complexitate.

Totusi, in planul unor grupari ori asezari structurale respectivele activitati pot fi clasificate in doua sfere:

oactivitati materiale (producatoare de bunuri, prestatoare de servicii, realizatoare de lucrari, toate comensurabile, ca efort si efect)

oactivitati nemateriale (concretizate in nevoi de ordin educativ, cultural, de protectie sociala, de aparare, de justitie).

Functie de aceste doua sfere de activitate, venitul national se repartizeaza in doua etape (distribuire si redistribuire) catre stat si ,,partenerii" lui din relatiile bugetare.

iNTR-O PRIMa FAZa, A DISTRIBUIRII SAU REPARTItIEI PRIMARE=se mobilizeaza la dispozitia statului de la regiile autonome, societatile comerciale cu capital de stat si institutiile publice mijloace banesti cu titlu de varsaminte, contributii, prelevari, impozite si taxe. Distribuirea valorii nou create are loc in cadrul proprietatii de stat. Practic, de la intreprinderile, domeniile si institutiile statului, potrivit cu sensul comun de ,,obiect al asezarilor veniturilor bugetare" sunt preluate mijloace banesti cu destinatia fondurilor publice centralizate, in cadrul aceleiasi forme de proprietate.

iN FAZA REDISTRIBUIRII VENITULUI NAtIONAL=avand drept cauzalitate sfera activitatilor nemateriale, tot la dispozitia statului, se mobilizeaza din celelalte forme de proprietate (particulara si cooperatista sau de grup), sume de bani cu titlu de impozite, taxe si contributii. Repartitia secundara (derivata) a venitului national contureaza in materie de relatii bugetare, in mare masura, sensul si semnificatiile date de fiscalitate (in plan institutional si procedural).