Urechea exterioara este partea externa a urechii. Partea vizibila a urechii, numita pavilion sau conca auriculara, capteaza undele sonore din aer si le transmite prin canalul auditiv spre urechea interioara. Multe mamifere pot sa-si miste pavilionul pentru a-si concentra auzul intr-o anumita directie, la fel cum fac cu ochii. Oamenii si-au pierdut aceasta abilitate. Trecand prin canalul auditiv, undele sonore pun in miscare membrana timpanica aflata pe intrarea urechii medii.
Urechea medie este delimitata spre exterior de membrana timpanica. In cavitatea acesteia se afla trei oscioare, fiecare dintre ele cu o forma caracteristica (ciocanas, nicovala, scarita).
Nicovala (incus) si scarita (stapes) provin din oasele maxilarului, si permit o detectie mai delicata a sunetului.
Vibratiile membranei timpanice se transmit mai intai la ciocanas, apoi la nicovala si scarIta, iar de acolo la fereastra ovala, situata la limita dintre urechea medie si cea interna.
Oscioarele transmit virbatiile prin membrana ferestrei ovale in fluidul din urechea interioara.
Urechea medie este cavernoasa. Daca OMUL ajunge intr-un mediu cu altitudine ridicata, sau sare in apa, se va stabili o diferenta de presiune intre urechea medie si mediul inconjurator. Aceasta presiune expune timpanul la riscul de a se sparge daca nu este depresurizat. Acesta este unul dintre rolurile trompei lui Eustachio, prin intermediul careia urechea medie comunica cu cavitatea nazala (faringe).
Urechea interna cuprinde atat organul de auz (cochlea sau melcul), cat si aparatul vestibular, un organ de echilibru format din trei canale semicirculare si vestibul. Este o cavitate umpluta cu endolimfa, un lichid fluid care primeste undele sonore transmise din aer prin urechea externa si medie. Cochlea are o forma spiralata si contine membrana bazilara, a carei rezonanta este diferita pe lungimea sa, depinzand de frecventa undelor sonore. La suprafata membranei bazilare se afla un strat celular cunoscut sub numele de organul lui Corti, care este format din celule senzoriale (cili). Vibratiile care trec prin canalul cochlear pun in miscare membrana bazala si cea tectoriala, care vor acltiona asupra cililor (celule senzoriale). Din aceste celule vor porni semnalele catre creier, unde acestea din urma vor fi transformate in senzatii auditivee.
Boli ale urechii si sistemului auditiv:
- Asurzire
- Boala Meniere
- Dereglari de echilibru
- Infectii ale urechii
- Meningita
- Otita
- Otoscleroza
- Sindromul Ushe
MEDICATIA APARATULUI AUDITIV:
CIPRO HC OTIC, susp. otica
SOL. CLORAMFENIC+FLUOCIN, sol. ext.
OTIS-T, sol. ext.
OTO-CALM, sol. ext.
BORAMID, sol.ext.
GENTAMICIN SULPHATE, sol.ext
GENTAMYCIN, ung.
PEROGEN, compr.
BETASERC, compr.
OXYBRAL, fiole, SR cp, sirop
BROMOCET, SOLUTIE
UNGUENT CU TETRACICLINA, ung
BRONCHO-VAXOM Adulti/Copii, caps.
GARASONE, sol. oft.
BERLICETIN, sol. ext.
CORTICETINE, sol. ext.
PHENIDEX, sol. oft.
Picaturi otice cu sulfat de polimixina
CIPRO HC OTIC, susp. otica
Substanta activa: combinatii
Producator: BAYER Corporation, Detinator: APP Alcon
Indicatii:
Cipro HC OTIC este indicat in tratamentul otitei acute externe cu tulpini sensibile de Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus si Proteus mirabilis, la adulti si copii cu virsta mai mare de un an.
Contraindicatii:
Cipro HC OTIC este contraindicat la pacienti cu antecedente de hipersensibilitate la ciprofloxacina, alte antibiotice din clasa chinolonelor sau la orice alt component al produsului. Acest produs nesteril nu trebuie utilizat daca membrana timpanica este perforata. Utilizarea produsului este contraindicata in infectiile virale ale conductului auditiv extern, inclusiv in varicela si in herpes simplex.
Precautii:
Ca si in cazul altor produse continand antibiotice, utilizarea acestui produs poate sa duca la proliferarea organismelor rezistente, inclusiv fungi, la nivelul conductului auditiv. Daca infectia nu se amelioreaza dupa o saptamana de tratament, se va efectua antibiograma pentru a stabili tratamentul in continuare. Atentionari speciale: Copii: Siguranta si eficacitatea produsului Cipro HC OTIC la copii cu varsta mai mare de doi ani au fost stabilite in studii clinice adecvate si bine controlate (131 pacienti). Desi nu sunt disponibile informatii referitoare la administrarea suspensiei otice la copii cu varsta
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.