Obiectivul general al strategiei sectorului energetic il constituie satisfacerea
necesarului de energie atat in prezent, cat si pe termen mediu si lung, la un pret
cat mai scazut, adecvat unei economii moderne de piata si unui standard de viata
civilizat, in conditii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor
dezvoltarii durabile.
Avand in vedere rolul energiei pentru societate precum si pentru toate ramurile
economice, dezvoltarea acestui sector se realizeaza sub supravegherea statului, prin
elaborarea si transpunerea in practica a unei strategii sectoriale, iar pe termen scurt prin
implementarea unei politici corelate cu documentul strategic.
1.2. Obiective strategice
Intr-un context din ce in ce mai globalizat, politica energetica a Romaniei se realizeaza
in cadrul schimbarilor si evolutiilor ce au loc pe plan national si european. In acest
context politica energetica a Romaniei trebuie sa fie corelata cu documentele similare
existente la nivel european pentru a asigura convergenta politicii tarii noastre cu politica
Uniunii Europene in domeniu.
Strategia energetica va urmari indeplinirea principalelor obiective ale noii politici
energie - mediu ale Uniunii Europene, obiective asumate si de Romania.
Siguranta energetica
- Cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice
si limitarea dependentei de resursele energetice de import;
- Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice si a rutelor de transport
a acestora;
- Cresterea nivelului de adecvanta a retelelor nationale de transport a energiei
electrice, gazelor naturale si petrol;
- Protectia infrastructurii critice;
Dezvoltare durabila
- cresterea eficientei energetice;
- promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile;
- promovarea producerii de energie electrica si termica in centrale cu cogenerare, in
special in instalatii de cogenerare de inalta eficienta;
- sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor
cercetarilor aplicabile;
- reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator.
- utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare.
6
Competitivitate
- dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale, petrol,
uraniu, certificate verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera si servicii
energetice;
- liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului permanent si
nediscriminatoriu al participantilor la piata la retelele de transport, distributie si
interconexiunile internationale,
- continuarea procesului de restructurare si privatizare, in special pe bursa, in
sectoarele energiei electrice, termice si gazelor naturale;
- continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, in vederea
cresterii profitabilitatii si accesului pe piata de capital.
CAPITOLUL 2
CONTEXT INTERNATIONAL
2.1. Evolutii si provocari globale in sectorul energetic
Intr-o economie din ce in ce mai globalizata, strategia energetica a unei tari se realizeaza
in contextul evolutiilor si schimbarilor care au loc pe plan mondial.
Cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003, iar pentru
petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un
nivel actual de consum doar pana in anul 2040, iar cele de gaze naturale pana in anul
2070, in timp ce rezervele mondiale de huila asigura o perioada de peste 200 de ani
chiar la o crestere a nivelului de exploatare. Previziunile indica o crestere economica,
ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice.
Din punct de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel mondial,
evolutia si prognoza de referinta realizata de Agentia Internationala pentru Energie
(IEA) evidentiaza pentru perioada 2010 - 2020 o crestere mai rapida a ponderii surselor
regenerabile, dar si a gazelor naturale.
Se estimeaza ca, aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la nivel
global, vor fi acoperite in continuare de carbune. Concomitent cu cresterea consumului
de energie va creste si consumul de carbune. Datele centralizate de Consiliul Mondial al
Energiei (CME) arata o crestere cu aproape 50 % a extractiei de carbune la nivel
mondial in anul 2005 fata de anul 1980.
Cresterea cererii de energie, combinata cu factori geopolitici, in special situatia din
Orientul Mijlociu, au determinat in prima decada a secolului XXI cresterea pretului
titeiului care a indus si cresteri ale preturilor gazelor naturale. Un alt factor care a
7
determinat cresterea pretului la produse petroliere pe plan mondial a fost lipsa
capacitatilor de rafinare, problema care necesita identificarea unor solutii pe termen
mediu si lung. La toate acestea s-a adaugat si tendinta manifestata de unele state, de
suplimentare a stocurilor pentru a face fata situatiilor de criza.
Elementele de mai sus stau la baza reorientarii politicilor energetice ale tarilor care sunt
net importatoare de energie, in sensul cresterii atentiei acordate resurselor regenerabile
de energie si imbunatatirii eficientei energetice. Totodata, in mai multe tari se
reanalizeaza optiunea nucleara, in urma evenimentelor de la Fukushima - Japonia din
anul 2011.
2.2. Politica energetica a Uniunii Europene
Una din provocarile majore pentru Uniunea Europeana se refera la modul in care se
poate asigura securitatea energetica cu energie competitiva si ,,curata", tinand cont de
limitarea schimbarilor climatice, escaladarea cererii globale de energie si de viitorul
nesigur al accesului la resursele energetice. Viziunea politicii energetice europene de
astazi corespunde conceptului de dezvoltare durabila si se refera la urmatoarele aspecte
importante: accesul consumatorilor la sursele de energie la preturi accesibile si stabile,
dezvoltarea durabila a productiei, transportului si consumului de energie, siguranta in
aprovizionarea cu energie si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. UE elaboreaza
o politica energetica ambitioasa, care acopera toate sursele de energie, de la
combustibili fosili (titei, gaz si carbune) pana la energia nucleara si cea regenerabila
(solara, eoliana, geotermala, hidroelectrica etc.), in incercarea de a declansa o noua
revolutie industriala, care sa duca la o economie cu consum redus de energie si limitarea
schimbarilor climatice asigurand ca energia pe care o consumam va fi mai curata, mai
sigura, mai competitiva si durabila.
Politica Uniunii Europene in domeniul energiei pentru perioada pana in 2020 se bazeaza
pe trei obiective fundamentale, pentru care UE a propus pachete separate de reforma
legislativa si de reglementare:
- Durabilitate - subliniaza preocuparea UE pentru schimbarile climatice prin
reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de sera (GES) la un nivel care sa
limiteze efectul de incalzire globala la doar 2?C in plus fata de temperaturile
din era pre-industriala. In acest sens, in decembrie 2008, a fost aprobat
Pachetul ,,Energie - Schimbari Climatice";
- Competitivitate - vizeaza asigurarea implementarii efective a pietei interne de
energie; in acest sens, in septembrie 2008 Parlamentul European si Consiliul
au adoptat cel de-al treilea pachet legislativ pentru piata interna de energie;
- Siguranta in alimentarea cu energie - vizeaza reducerea vulnerabilitatii UE in
privinta importurilor de energie, a intreruperilor in alimentare, a posibilelor
crize energetice si a nesigurantei privind alimentarea cu energie in viitor.
Strategie energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020 actualizata pentru perioada 2011-2020
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
