Definirea nivelului, a atenuari si a castigului in retelele telefonice
Definirea clara si precisa a unor marimi cum ar fi nivelul, atenuarea, castigul si a
unitatilor de masura utilizate pentru aceste marimi este foarte importanta intr-o retea de
telecomunicatii, cum este si reteaua telefonica. Este de asemenea foarte importanta definirea
punctelor de referinta fata de care se definesc anumite atenuari sau amplificari. Este de remarcat,
in special in cazul centralelor digitale, impedanta complexa in unitatile de interfata cu abonatii
[Pa1], ceea ce impune exprimarea puterilor in mVA in loc de mW, situatie intalnita in cazul
retelelor telefonice analogice.
4.1 Definirea atenuarii si a castigul in retelele telefonice
Exista un numar mare de parametrii de atenuare (sau amplificare) care se pot defini
intr-un sistem telefonic, cativa din acesti parametrii fiind considerati in continuare. Atenuarea, a,
se defineste in general ca si un raport exprimat in decibeli intre puteri reale sau aparente sau intre
valori de tensiuni conform relatiilor urmatoare si figurii 4.1:
[dB]
P
P
a 10 lg
o
i = - (4.1) ; [dB ]
V
V
a 20 lg
o
i
= - (4.2)
Daca raportul se defineste invers, adica intre puterea (amplitudinea) semnalului de iesire
si cea a semnalului de intrare, avem de a face cu amplificare. Relatia a doua de definire a puterii
este teoretic valabila doar daca impedantele pe care se masoara cele doua tensiuni sunt identice,
dar in practica se admite aceasta definitie chiar daca cele doua impedante in cauza nu sunt egale.
Atenuarea de adaptare (aa) este un parametru specific sistemelor de transmisie, reflecta
gradul de dezadaptare dintre doua impedante Z1 si Z2 si este data de expresia:
1 2
20 lg 1 2
Z Z
Z Z
Aa -
+
= - (4.3). Aceasta atenuare reprezinta practic atenuarea exprimata in dB intre
un semnal incident si cel reflectat, intr-un punct de discontinuitate de impedanta, caracterizat de
impedantele Z1 si Z2 [Pa1].
Atenuarea de putere aparenta caracterizeaza un circuit din punctul de vedere al
transferului de putere [Pa1]. in figura 4.1 se prezinta cazul simplificat al unui circuit care are
aplicat la intrare o sursa de tensiune cu valoarea E si impedanta interna Zi si la iesire o impedanta
de sarcina Zs si tot in aceasta figura se prezinta si structura circuitului de referinta utilizat pentru
definirea acestei atenuari. Impedanta Zx din circuitul de referinta este egala in acest caz cu Zi.
Puterea aparenta de intrare Pi se defineste ca puterea aparenta debitata de sursa pe o
sarcina egala cu impedanta Zi a generatorului, adica :
( )
i ( 0 )
2
i 4 Z f
E f
P = (4.4). Puterea Po este
CIRCUIT
~ TELEFONIC
Zi
Zs ~
Zi
Zx
circuit testat circuit de referinta
E Vi E
Pi Vo
Po
Fig. 4.1 Definirea atenuarii de putere aparenta
Telefonie digitala
47
puterea aparenta de iesire pe sarcina Zs, adica:
( )
s ( 0 )
2
o
o Z f
V f
P = (4.5). Atenuarea de putere
aparenta este data de relatia:
( )
( )
( )
( )
[dB]
Z f
Z f
2V f
E f
20 lg
P
P
a 10 lg
i 0
s 0
o o
i
a -
-
-
-
- -
-
-
= - = - - (4.6) si
reprezinta practic raportul dintre puterea maxima pe care o poate genera o sursa si puterea care
este generata pe impedanta de sarcina conectata la iesirea circuitului. Formula generala de mai
sus este aplicabila in cazul circuitelor pasive, cum ar fi filtrele sau cuadripolii pasivi reciproci,
caz in care conceptul de atenuare este bazat pe raportul de nivele de putere aparenta intre intrare
si iesire (definitie identica in ambele sensuri de transmisie - caracter reciproc). Daca avem in
lant amplificatoare (de ex. amplificatoare construite cu amplificatoare operationale) care nu sunt
influentate de impedantele Zi si Zs se indeplineste conditia ct
V
E
20 - lg = in functie de frecventa
si relatia (4.6) trebuie modificata astfel [Pa1] (pentru a se retine totusi conceptul de transfer de
putere aparenta admis in mod general) :
- Atenuarea de putere aparenta se exprima la frecventa de referinta f0=1020Hz:
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
