Comerțul exterior - Principală formă de participare a româniei la circuitul economic mondial

2.1. Motivatii ale participarii la circuitul economic mondial

Complexitatea economiei moderne, gradul inalt de diversificare a activitatilor si ritmurile rapide de promovare a progresului tehnic fac ca nici o tara, fie ea mica sau mare, sa nu-si mai poata asigura dezvoltarea economica si sociala fara schimburi economice tot mai intense cu exteriorul.

Romania, ca si alte tari cu potential mijlociu, dispune de o baza proprie de materii prime de dimensiuni restranse. In consecinta, pe parcursul dezvoltarii se amplifica nevoia completarii ei prin schimburi comerciale sau actiuni de cooperare economica internationala.

Limitele pietei nationale fac necesara participarea la circuitul economic mondial pentru desfacerea acelor produse, pentru care seriile mari, impuse de imperativul maximizarii rentabilitatii, nu pot fi absorbite de economia noastra. Mai ales productia de anumite masini si utilaje, dupa echiparea firmelor din tara, nu poate continua decat prin livrarea la export a excedentului fata de necesarul pentru inlocuire.

De asemenea, varietatea si complexitatea activitatilor de cercetare, in conditiile actualei revolutii stiintifico-tehnice si amploarea cheltuielilor si riscurilor pe care le antreneaza fac ca nici o tara sa nu poata acoperi toate etapele si sferele cercetarii, resimtind nevoia concentrarii eforturilor spre anumite domenii prioritare, in vederea obtinerii de performante.

Participarea la circuitul economic mondial este motivata si de insuficienta fondurilor financiare necesare desfasurarii anumitor activitati sau de necesitatea unor plasamente avantajoase pentru disponibilitatile de fonduri existente la un moment dat. in context, retinem si faptul ca economia moderna se confrunta cu riguroase exigente calitativ-intensive si de eficienta pe care relatiile economice externe le pot satisface sub numeroase aspecte. in plus, relatiile economice externe constituie un factor ce conditioneaza proportiile si ritmurile reluarii productiei.

2.2. Efectul de antrenare generat de comertul exterior

Instrumentul folosit in analiza economica moderna pentru descrierea influentei schimburilor comerciale externe asupra procesului intern de crestere a venitului national si estimarea intensitatii efectului de antrenare este multiplicatorul comertului exterior. El reprezinta o extindere a teoriei multiplicatorului, elaborate de Keynes, la conditiile unei "economii deschise", participante la circuitul economic mondial. Ca urmare, luarea in consideratie a relatiilor cu exteriori presupune completarea ecuatiei de echilibru din modelul lui Keynes (S=I) cu influenta exporturilor (X) si cea a importurilor

(M). Ecuatia de echilibru intr-o "economie deschisa" participant la comertul mondial devine2:

S + M = I + X

in mecanismul multiplicatorului comertului exterior exista si alte elemente de deturnare. Cel mai important dintre acestea este partea din venitul national aditional afectata imediat importurilor ( M). Marimea ei este definita prin asa-numita "inclinatie marginala spre import" (m), calculata prin raportul:

Daca economiile ar fi absente, multiplicatorul comertului exterior (C) ar fi egal cu inversul inclinatiei marginale de import, respectiv:

Intr-o formula mai complexa s-ar impune luarea in consideratie alaturi de importuri si a efectelor deturnarii venitului prin economii, coeficientul C devenind:

Cresterea totala a venitului generata de excedentul initial al exporturilor este exprimata de relatia :

Conditia de baza a declansarii mecanismului multiplicatorului comertului exterior o reprezinta existenta unui complex economic national puternic diversificat, capabil sa raspunda cu promptitudine variatiilor cererii de pe piata mondiala. in cazul contrar, ai unei economii putin diversificate, dezarticulate si dezechilibrate, reactia de antrenare nici nu incepe, sau in cel mai bun caz se transmite in afara granitelor dupa primele etape de multiplicare.

2.3. Dinamica comertului exterior

Dintre formele de participare la circuitul economic mondial pentru Romania, cele mai importante sunt comertul exterior si cooperarea economica internationala. Ele detin ponderea cea mai mare in ansamblul relatiilor economice externe ale tarii noastre. Este vorba de o prima perioada de evolutie pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, bazata pe mecanismele economiei de piata, urmata de anii 1944-1989 ai planificarii centralizate, dupa care, incepand din 1990 se revine la economia de piata. Caderea Romaniei in sfera de influenta a comunismului sovietic dupa 1944 si prabusirea acestui sistem in 1989 marcheaza cele doua momente de adevarata ruptura in "evolutia seculara" a comertului exterior al Romaniei.

Anul 1989 marcheaza al doilea moment de mare discontinuitate din evolutia postbelica a comertului exterior al Romaniei. socul revenirii la economia de piata a insemnat