Obiectivele modulului
- Deschiderea orizontului de cunoastere catre o stiinta complexa, cu caracter interdisciplinar, ecologia fiind astazi o disciplina sintetica la granita dintre stiintele biologice si cele sociale.
- Cunoasterea esentei umane a unor procese ale sistemului social si juridic intr-un stat de drept.
- Formarea unui bagaj stiintific ecologic general care sa faciliteze studiul aspectelor de bioetica si drept al mediului
Continutul modulului
1. Obiectul ecologiei
2. Locul omului in natura si societate
3. Locul ecologiei printre alte stiinte
4. Ecologia poluarii
5. Elemente de ecologie umana si urbana
6. Politica mediului inconjurator
1. OBIECTUL ECOLOGIEI
1.1. ECOLOGIA CA STIINTA TEORETICA SI APLICATIVA
Ecologia este stiinta interactiunilor vietii cu mediul inconjurator si are un dublu profil, teoretic si aplicativ.
Obiectul corect al ecologiei este: Ecosistemul sau Sistemul ecologic - unitate functionala fundamentala a biosferei, alcatuita din doua subsisteme.
a. un subsistem biotic - comunitatea de populatii, de bacterii, ciuperci, plante verzi, animale = BIOCENOZA.
b. un subsistem abiotic - un set de factori locali ai mediului fizic = BIOTOPUL.
Sub aspect teoretic - ecologia este stiinta relatiilor cantitative intre componentele ecosistemelor.
Sub aspect aplicativ - ecologia este stiinta protectiei si amenajarii ecosistemelor, stiinta productiei biologice, a bioproductiei ecosistemului.
ECOLOGIA - poate fi deci definita ca stiinta interactiunii dintre organisme, a interactiunii materiei vii cu scoarta terestra, a productivitatii biologice si relatiilor omului cu natura.
Termenul de "ecologie" este format etimologic din doua cuvinte de origine greaca:
- OIKOS - casa gospodarie economie;
- LOGOS - stiinta vorbire.
1.2. GENEZA ECOLOGIEI CA STIINTA
Prima definitie a ecologiei a fost data de profesorul german EFNST HAKEL, unul din marii evolutionisti ai secolului trecut si care a dezvoltat conceptia despre evolutia speciilor a lui CH. DARWIN din lucrarea "Originea speciilor" aparuta in 1859. Au aparut apoi o diversitate de definitii. Unele pun accentul pe organism, altele pun accentul pe sistemele biologice supraindividuale.
Este necesar sa amintim insa ca ecologia ca stiinta a avut mai multi premergatori.
Gandirea ecologista a debutat in S.U.A. Asa cum fiecare stat democrat cauta sa-si trimita ambasadori care sa reprezinte cultura tarii respective, in secolul trecut americanii l-au trimis la Roma pe GEORGE PERKIN MARSH (1801-1882), Acesta, in peregrinarile sale prin Italia, a observat intensele deforestari din bazinul Marii Mediterane.
Perkin, observand aceste ravagii si implicatiile lor, a scris o carte "MAN AND NATURE" - "Omul si natura" sau "Geografia fizica asa cum a fost modificata ea de actiunea umana". Cartea a cuprins si un capitol de etica a ocrotirii vietii. Ambasadorul S.U.A. Perkin, congresman de Vermont, desi era politician, a atras atentia naturalistilor asupra pericolului deforestarilor.
Tot in S.U.A. un ornitolog (studiul pasarilor) JOHN AUDUBON (1785-1851) a realizat un atlas color al pasarilor de pe continentul american, "Pasari in pozitii naturale". Pictorul GEORGE CATLIN (1796-1872), un mare portretist si un luptator pentru drepturile pieilor rosii, a pictat scene din viata animalelor salbatice. DAVIDTHOREH (1817-1862) a scris o prima carte de silvicologie "Viata in padure". RALPH EMERSON (1803-1882), poet si eseist a scris poezii legate de problema naturii. Marelui silvicultor ALDO LEOPOLD (1886-1948) i se datoreaza legislatia ocrotirii padurii.
Acesti creatori, iubitori de natura, n-ar fi reusit in demersul lor daca nu si-ar fi aliat oameni politici. Astfel, presedintele THOEODOR ROOSVELT (1858-1919) a detinut presedintia S.U.A. doua legislaturi (1901-1909) si a promovat legi foarte bune de protectie a mediului inconjurator.
Emerson si Leopold au luptat pentru crearea parcului national Yellowstone (anul 1872) "Piatra galbena", unde sunt protejate multe bogatii naturale si unde nu se intra cu masina, vizitarea facandu-se doar pe alei.
2. LOCUL OMULUI IN NATURA SI SOCIETATE
Pozitia omului in natura si societate a fost abordata in mod diferit in cursul istoriei.
Prima data a fost abordata pozitia omului in mediul social si doar ulterior a fost abordata pozitia omului in natura.
Astazi, acest mod de abordare nu il putem considera corect.
In paleolitic si neolitic, populatiile de vanatori si culegatori vanau pentru subzistenta animale, asa cum o confirma desenele din pesterile din Spania. Hrana vegetala era sarcina in trib a sexului slab. Tot femeile cunosteau si plantele de leac. De la aceste prime triburi primitive ne-a ramas pozitia omului in natura. Ei vedeau natura ca o zeitate.
In sec. VIII, in poemele lui HESIOD, "Munci si zile", apar aspecte legate de problematica naturii.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
