Biodiversitatea în județul Vrancea

Pozitia geografica si complexul factorilor biotici si abiotici au determinat definirea teritoriului de la exteriorul Carpatilor Curburii ca un spatiu de interferenta a trei zone biogeografice. Din suprafata judetului, jumatatea vestica se suprapune bioregiunii alpine, cea mediana corespunde bioregiunii continentale, iar in extremitatea rasariteana celei stepice.

Teritoriul judetului Vrancea se caracterizeaza prin prezenta unor areale cu habitate forestiere extrem de compacte, inaccesibile, habitate ideale pentru carnivorele mari. Vrancea este al doilea areal din tara ca densitate a carnivorelor mari (lup, ras, urs). Aceste specii, de interes prioritar pentru Uniunea Europeana sunt subiectul unor proiecte de conservare in situ, finantate prin programul LIFE Nature. La acestea se adauga regiunea Magurii Odobesti si Lunca Siretului, areale de mare insemnatate pentru avifauna. Ariile protejate sustin mentinerea integralitatii a 14 habitate de interes comunitar (din care unul prioritar pentru conservare) si a unor specii din care putem sa amintim printre multe altele capra neagra, vidra, pisica salbatica, papucul doamnei, tisa.

6.2.1. Habitatele naturale

Pe teritoriul judetului Vrancea au fost identificate 15 tipuri de habitate, fara ca inventarierea sa excluda identificarea ulterioara a altora.

Nr.crt. Tipul de habitat

1 Rauri alpine si bancurile din lungul acestora cu vegetatia ierbacee

2 Rauri alpine si vegetatia lor lemnoasa cu Myricaria germanica

3 Cursuri de apa din zona de campie pani in zona montana cu vegetatie de Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

4 Rauri cu bancuri maloase cu vegetatie de Chenopodium rubri si Bidention

5 Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendrum hirsuti)

6 Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios

7 Pajisti cu Nardus bogate in specii, pe substraturile silicioase ale zonelor montane

8 Fanete montane

9 Grohotisuri stancoase ale etajului montan (Androsacetalia alpinae si Galeopsida ladani)

10 Paduri de tip Luzulo-Fagetum

11 Paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane

12 Fanate impadurite

13 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior

14 Galerii cu Salix alba si Populus alba

15 Paduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur

Majoritatea tipurilor de habitate de interes comunitar identificate in judetul Vrancea, au constituit argumentul major in propunerea si desemnarea siteurilor Natura 2000

Judetul Vrancea se caracterizeaza prin existenta tuturor formelor majore si medii de relief, dispuse in ordinea descrescatoare a altitudinii si prin situarea la intersectia unor domenii climatice, pedologice si implicit biologice, diferite. Consecinta directa a acestui fapt este existenta pe teritoriul judetului a trei bioregiuni si a unei diversitati biologice remarcabile. In zona montana si la contactul cu Subcarpatii au fost identificate urmatoarele tipuri de habitate naturale a caror conservare, justifica desemnarea ca arii speciale de conservare, a celor situate in cadrul Parcului Natural Putna Vrancea

- Rauri alpine si vegetatia lor lemnoasa cu Myricaria germanica

Comunitati de tufarisuri joase pioniere ce invadeaza formatiunile deschise de pajisti higrofile. Aceste comunitati sunt instalate in special pe nisipurile fine ce se formeaza in luncile din bazinete depresionare. Comunitatile depind de regimul hidrologic sezonier, cu varf de primavara. Speciile caracteristice sunt Myricaria germanica si Salix sp. (Salix elaeagnos in special).

Acest tip de habitat este foarte fragil, fiind dependent in totalitate de regimul hidrologic. In cazul instalarii unui regim hidrologic controlat, habitatul va dispare. Este habitat preferat de Lutra lutra, care isi construieste aici locul de iernat si vizuina pentru cresterea puilor. De asemenea Lutra lutra foloseste acest habitat ca refugiu, pentru a se apara de pradatori.

- Rauri alpine si bancurile de-a lungul acestora cu vegetatie erbacee

Acest tip de habitat este dat de formatiunile vegetale deschise pioniere formate din plante ierbacee sau subfrutescente. Cele mai multe specii sunt de tip alpin, aceste specii colonizand bancurile nisipoase din lungul paraurilor repezi ce strabat altitudini de peste 900 m. Regimul hidrologic este cu un maxim de primavara si minim de iarna. Acest habitat are doua subtipuri: formatiuni vegetale deschise cu Epilobium si formatiuni vegetale deschise sau inchise cu Epilobium si Calamagrostis). Dintre speciile carcateristice aminitim: Astragalus sp., Dryas octopetala, Epilobium, Gyphophila repens, Rumex sp., Saxifraga aizoides, Saxifraga bryoides, Saxifraxa caerulea, Calamagrostis sp., Fumana procumbens, Hieracium pilloseloides, Myricaria germanica etc.

- Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios

Formatiuni vegetale boreo-alpine de altitudini de peste 900 m, cu Juncus trifidus, Nardus stricta si Carex nigra, muschi si licheni.

- Fanete montane;

Fanete montane bogate in specii mezofile, situate la altitudini mai mari de 600 m, dominate de Trisetum flavescens cu Silene dioca, Silene vulgaris, Anthoxanthum odoratum, Geranium sp., Pimpinella major, Thlaspi sp., Phytheuma orbiculare, Alchemilla sp., Cirsium sp., Festuca sp.

- Fanete impadurite;

Un complex de vegetatie alcatuit din mici suprafete ocupate de specii de foioase si tufarisuri intrerupte de poieni. Apar specii precum: Fraxinus excelsior, Betula pendula, Tilia cordata, Ulmus glabra, Alnus incana. Este bine dezvoltata flora epifitica. In poieni apar specii rare, vulnerabile, precum orhideele, papucul doamnei, bulbucul de munte, gentiana. Poienile necosite sunt invadate rapid de tufarisuri. In acest habitat nu sunt incluse arelele parasite si invadate de tufarisuri. Este un habitat preferat de ungulate, care gasesc aici locuri de hranire si refugiu. De asemenea rasul si lupul au aici teritoriul predilect de vanatoare.

- Grohotis stancos al etajului montan (Androsacetalia alpinae);

Comunitati de plante formate pe roci silicioase, de la baza muntelui pana la cele mai mari altitudini. Formatiunile supor sunt grohotisuri de diferite granulometrii, cu suprafete diferite. Printre plantele intalnite amintim: Androsacae alpina, Achilea nivalis, Geum reptans, Saxifraga bryoides, Doronicum stiriacum, Doronicum gradiflorum, Luzula sp.

- Stanci silicioase cu vegetatie pioniera de Sedo-Scleranthion

Comunitati pioniere din alianta Sedo-Scleranthion ce colonizeaza suprafetele cu strat superficial de sol de pe rocile silicioase. Aceasta comunitate de vegetatie deschisa este dominata de muschi, licheni si specii din Crassulacea. Printre plantele intalnite amintim: Sempervivum montanum, Sedum annuum, Silene rupestris, Veronica sp., Allium montanum, Sedum acre, Sedum reflexum, Scleranthum perennis, Rumex acetosella.

- Paduri tip Luzulo-Fagetum

Fagete montane cu larga raspandire in aria protejata Tisita, cuprinzand subetajele fagetelor propriu-zise (paduri monospecifice de Fagus sylvatica), subetajul padurilor de fag cu brad si suetajul padurilor de fag cu molid si brad. Toate aceste tipuri sunt dezvoltate pe soluri acide, pe parterul padurii intalnindu-se specii ca: Luzula luzuloides, Polytrichum formosum, Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium aquilinum.