Drept fiscal

Dreptul fiscal , ca ramura a dreptului public , reglementeaza raporturile juridice care se nasc in procesul colectarii impozitelor si taxelor de la persoanele fizice sau juridice care obtin venituri sau detin bunuri impozabile ori taxabile.

Contribuabilul poate contesta orice act administrativ fiscal, orice act de executare , poate solicita instantei suspendarea actului adminsitrativ ori suspendarea executarii silite, poate cere statului despagubiri pentru o impunere defectuoasa ori nelegala , are dreptul la rambursarea unor impozite ( cazul T.V.A ) in anumite situatii , poate sesiza organele judecatoresti cu privire la abuzurile administrative ale functionarului fiscal sau poate justifica chiar o actiune judiciara intemeiata pe Conventia europeana a dreptului omului pentru incalcarea articolului I cu privire la dreptul de proprietate

Subiect al impunerii este orice persoana fizica sau juridica ( de drept public sau privat ) care realizeaza venituri ori detine bunuri impozabile ori taxabile Principiul este universalitatea impunerii, exceptia fiind scutirea de la impunere , care trebuie sa fie expres si limitativ prevazuta de legea fiscala, nici un fel de extindere pe cale de interpretare nefiind admisa.

Obiectul impunerii sunt atat bunurile cat si veniturile considerate de legiuitor ca fiind impozabile ori taxabile.

Instrumentele de realizare a politicii fiscale

In studiul modalitatilor de interventie fiscala a statului trebuie analizate si instrumentele de politica fiscala care permit realizarea acestor modalitati.

Instrumentele politicii fiscale se constituie si actioneaza in procesul de aplicare a impozitelor si taxelor , precum si a celorlalte mijloace de colectare a veniturilor fiscale ( numite generic - variabile fiscale ) si se manifesta prin mecanismele , structurile si procedurilor fiscale.

In principiu, sunt considerate ca fiind astfel de instrumente fiscale :

a)numarul si varietatea impozitelor utilizate ;

b)diversitatea facilitatilor fiscale ( reduceri, scutiri, deduceri).

Clasificarea impozitelor este facuta in functie de mai multe criterii , cum sunt :

-forma de percepere : in natura sau in bani ;

-obiectul impunerii : averea, venitul sau cheltuielile ;

-scopul urmarit , care imparte impozitele in financiare si de ordine ;

-frecventa incasarii vizeaza impozitele permanente sau cele incidentale ;

-locul administrarii impozitelor este dat de nivelul local, national, federal sau al statelor membre ;

-trasaturile de fond si de forma care grupeaza impozitele in directe si indirecte

Impozitele directe

Aceste impozite se aseaza si se percep direct de la sursa ( subiectii platitori ), vizand existenta venitului sau a averii. Ele se impart in :

-impozite reale , care sunt stabilite in legatura cu obiectele materiale ( pamant, cladiri, etc.)

-impozite personale , care au legatura cu situatia personala a contribuabilului , asezandu-se asupra venitului sau averii Prin modul de asezare a acestor impozite , se urmareste repartizarea echilibrata a sarcinilor fiscale asupra contribuabililor.

In cazul impozitelor directe se distinge impozitul pe venitul persoanelor fizice , impozitul pe venitul persoanelor juridice si impozitul pe avere

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice vizeaza atat persoanele care au domiciliul sau resedinta intr-un anumit stat, cat si pe cele nerezidente, dar care realizeaza venituri a caror sursa de provenienta se afla pe teritoriul statului respectiv In practica, se utilizeaza diferite sisteme de impunere a acestor venituri : impozitarea separata a fiecarei categorii de venit, impozitarea venitului global , impozitarea mixta Acest impozit se stabileste , de regula , anual, pe baza unei declaratii de impunere a contribuabilului sau a informatiilor pe care le au organele fiscale. Perceperea impozitului aferent veniturilor din salarii , pensii, rente etc, se realizeaza prin stopaj la sursa

Impozitul pe veniturile persoanelor juridice se stabileste anual sau trimestrial, pe baza declaratiei persoanelor juridice , prin calcularea unei cote proportionale sau fixe Pentru stabilirea venitului impozabil al persoanei juridice , se porneste de la rezultatele de bilant ale acestuia, la care se adauga soldul stocurile detinute , veniturile din capital, dobanda la conturile curente Din veniturile brute stabilite se deduc cheltuielile de productie , dobanzile platite , prelevaile la fondul de rezerva si la fondurile speciale s.a.m.d.

Impozitul pe avere este strans legat de dreptul de proprietate al diferitelor persoane asupra unor bunri mobile si imobile. In practica fiscala , acest impozit se intalneste in diverse forme : impozitul asupra averii propriu - zise ,impozitul pe circulatia averii, impozitul pe sporul de avere.

Impozitul asupra averii propriu - zise cuprinde atat impozitele stabilite asupra averii, dar platite din venitul obtinut de pe urma averii respective, cat si impozite pe substanta averii, care se platesc din insasi substanta acesteia, ducand, evident, la diminuarea ei ( de ex: impozitele pe propietati imobiliare , impozite asupra activului net etc.)

Impozitul pe circulatia averii este instituit in stransa corelatie cu trecerea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile de la o persoana la alta ( de ex : impozitele pe succesiuni , pe donatii, pe circulatia capitalurilor etc.)

Impozitul pe sporul de avere vizeaza crestera de valoare pe care unele bunuri o inregistreaa intr-o anumita perioada de timp ( de ex : impozitele pe plusul de valoare imobiliara etc.)

Impozitele indirecte

Impozitele indirecte isi definesc si delimiteaza platitorii in calitate de consumatori ai bunurilor si serviciilor, fiind suportate de catre acestia , indiferent de veniturile, profesia sau situatia personala. Aceste impozite afecteaza puterea de cumparare a consumatorului, fiind prevazute in cote procentuale asupra valorii marfurilor vandute sau serviciilor prestate. Impozitele indirecte au o miscare oscilanta , avand randament fiscal ridicat in perioadele de avant economic si scazut in perioadele de criza si depresiune

Impozitele indirecte cuprind taxe de consumatie, taxe vamale, monopoluri fiscale, precum si diferite alte taxe

Taxele de consumatie pe produs ( accizele ) sunt incluse in pretul de vanzare al marfurilor fabricate in interiorul tarii care il percepe Marfurile asupra carora sunt asezate aceste taxe difera de la un stat la altul, mergand de la produse de lux ( bijuterii, mobile ), aparatura tehnica avansata ( video, televizoare ) , pana la produse de larg consum ( zahar, sare, ulei )