Chimie

Metoda R.A.I. are la baza stimularea si dezvoltarea capacitatii elevilor de a comunica (prin intrebari si raspunsuri) ceea ce tocmai au invatat. Denumirea provine de la initialele cuvintelor Raspunde - Arunca - Interogheaza si se desfasoara astfel : la sfarsitul unei lectii sau a unei secvente de lectie, profesorul impreuna cu elevii sai investigheaza rezultatele obtinute in urma predarii - invatarii, printr-un joc de aruncare a unei mingi mici si usoare de la un elev la altul. Cel care arunca mingea trebuie sa puna o intrebare din lectia predata celui care o prinde. Cel care prinde mingea raspunde la intrebare si apoi arunca mai departe unui alt coleg, punand o noua intrebare. Evident interogatorul trebuie sa cunoasca si raspunsul intrebarii adresate. Elevul care nu cunoaste raspunsul iese din joc, iar raspunsul va veni din partea celui care a pus intrebarea. Aceste are ocazia de a mai arunca inca o data mingea, si, deci, de a mai pune o intrebare. In cazul in care, cel ce interogheaza este descoperit ca nu cunoaste raspunsul la propria intrebare, este scos din joc, in favoarea celui caruia i s-a adresat intrebarea. Eliminarea celor care nu au raspuns corect sau a celor care nu au dat nici un raspuns, conduce treptat la ramanerea in grup a celor mai bine pregatiti elevi.

Metoda R.A.I. poate fi folosita la sfarsitul lectiei, pe parcursul ei sau la inceputul activitatii, cand se verifica lectia anterioara, inaintea inceperii noului demers didactic, in scopul descoperirii, de catre profesorul ce asista la joc, a eventualelor lacune in cunostintele elevilor si a reactualizarii ideilor - ancora. Pot fi sugerate urmatoarele intrebari:

Ce stii despre ?

Care sunt ideile principale ale lectiei ?

Despre ce ai invatat in lectia ?

Care este importanta faptului ca ?

Cum justifici faptul ca ?

Care crezi ca sunt consecintele faptului ?

Ce ai vrea sa mai afli in legatura cu tema studiata (predata) ?

Ce intrebari ai in legatura cu subiectul propus ?

Cum consideri ca ar fi mai avantajos sa sau sa ?

Ce ti s-a parut mai dificil din ?

Ce ti s-a parut mai interesant ?

De ce alte experiente sau cunostinte poti lega ceea ce tocmai ai invatat ?

Aceasta metoda alternativa de evaluare poate fi folosita atat cu scolarii mici, cat si cu liceenii sau studentii, solicitand in functie de varsta, intrebari cat mai divers formulate si raspunsuri complete. Intrebarile pot sa devina pe parcursul desfasurarii metodei, din ce in ce mai grele. Metoda R.A.I. este adaptabila oricarui tip de continut, putand fi folosita la istorie, biologie, geografie, dar si la chimie, fizica sau matematica.

Elevii sunt incantati de aceasta metoda - joc de constatare reciproca a rezultatelor obtinute, modalitate care se constituie in acelasi timp si ca o strategie de invatare ce imbina cooperarea cu competitia. Este o metoda de a realiza un feed - back rapid, intr-un mod placut, energizant si mai putin stresant decat metodele clasice de evaluare. Se desfasoara in scopuri constatative - ameliorative si nu in vederea sanctionarii prin nota sau calificativ. Permite reactualizarea si fixarea cunostintelor dintr-un domeniu, pe o tema data. Exerseaza abilitatile de comunicare interpersonala, capacitatile de a formula intrebari si de a gasi cel mai potrivit raspuns. Indeplinirea sarcinii de investigator intr-un domeniu, s-a dovedit in parctica mult mai dificila decat cea de a raspunde la o intrebare, deoarece presupune o mai profunda cunoastere si intelegere a materialului de studiat.

Antrenati in acest joc cu mingea, chiar si cei mai timizi elevi se simt incurajati, comunica cu usurinta si participa cu placere la o activitate care are in vedere atat invatarea cat si evaluarea.

Exista un oarecare suspans care intretine interesul pentru metoda R.A.I. Tensiunea este data de faptul ca nu stii la ce intrebari sa te astepti din partea colegilor tai si din faptul ca nu stii daca mingea iti va fi sau nu aruncata. Aceasta metoda este si un exercitiu de proptitudine, atentia participantilor trebuind sa ramana permanent treaza si distributiva.

Metoda R.A.I. poate fi organizata cu toata clasa sau pe grupe mici, fiecare detinand cate o minge. Membrii grupului se autoelimina treptat, ramanand cel mai bun din grup. Acesta intra apoi in finala castigatorilor de la celelalte grupe, jocul desfasurandu-se pana la ramanerea in cursa a celui mai bine pregatit. Dezavantajul ar fi acela ca mai multe mingi ar crea dezordine, mingea unui grup care ar cadea ar distrage atentie celorlalte grupuri. Profesorul supravegheaza desfasurarea jocului si in final lamureste problemele la care nu s-au gasit solutii.

Argumente statistice

Testul ?2 (Hi patrat) serveste la a stabili daca intre doua sau mai multe esantioane, formate din date nominale (sau de frecventa) exista (sau nu) vreo diferenta semnificativa. Este considerat testul statistic uzual care analizeaza tabelele de asociere (sau de contigenta) pe baza a 2 variabile categoriale nominale. Conditia de aplicare a acestui test este ca nu mai mult de 20 % din elementele tabloului de lucru sa aiba valori mai mici ca 5. In cazul in care conditia nu se respecta, doar pentru un tabel 2 x 2, se va efectua corectia Fischer. In acest studiu, vom lucra cu un coeficient de risc de 5%.

Ipotezele testului si interpretarea rezultatului

Ipoteza nula: H0 : variabilele a si b nu sunt asociate.

Ipoteza alternativa : H1 : variabilele a si b sunt asociate.

Ipoteza nula: H0 : ?2calc < ? 2 tabelat pentru un coeficient de risc admis.

Ipoteza alternativa : H1 : ?2 calc > ? 2 tabelat pentru un coeficient de risc admis.

Experiment

La Gr. Sc. "Constantin Brancusi", pe 3 clase de elevi, respectiv 10A, 11A, 11D (total 63 elevi), in perioada martie-aprilie 2008, s-a aplicat metoda R.A.I. la lectii in specialitatile "Chimie Anorganica", respectiv "Chimie Organica", tinand seama de profilele diferite ale celor 2 clase a XI-a cuprinse in studiu.

Inainte si dupa lectia respectiva, s-a cerut elevilor sa isi exprime "perceptia asupra disciplinei Chimie", prin optiunea pentru una din cele 4 variante de raspuns redate in continuare:

1. "De loc" (i se atribuie conventional codul 1) = nu agreeaza Chimia de loc;

2. "Acceptabil" (i se atribuie conventional codul 2) = considera Chimia ca "acceptabila";

3. "Bine" (i se atribuie conventional codul 3) = parere buna despre Chimie;

4. "Foarte bine" (i se atribuie conventional codul 4) = parere foarte buna despre Chimie.

Elevii au fost grupati astfel:

A) dupa ultima nota obtinuta la Chimie, in 2 categorii:

1. cu ultima nota cuprinsa intre 3 si 7 (i se atribuie conventional codul 1)

2. cu ultima nota cuprinsa intre 8 si 10 (i se atribuie conventional codul 2)

B) dupa momentul cronologic al exprimarii opiniei asupra perceptiei Chimiei, in 2 categorii:

1. inainte de lectia bazata pe metoda R.A.I. (i se atribuie conventional codul 5)

2. dupa lectia bazata pe metoda R.A.I. (i se atribuie conventional codul 6)

Tabel 1 - rezultate opinii elevi versus Chimie functie de ultima nota la chimie