Cultura mărului

2.1.1 Origine, scurt istoric si arealul de cultura

Malus domestica sau marul cultivat reprezinta un hibrid interspecific natural rezultat din incrucisarea spontana consecutiva a mai multor specii intre care Malus silvestris a avut un rol determinat. Cercetatorii considera ca patrie sau ca centru genetic al specie zona muntilor Tian-Shan la granita dintre China occidentala si fosta URSS pana la Marea Caspica. Aceasta specie de mar salbatic care cuprinde toata gama de forme culori si aroma a merelor s-a gasit in Kazakstan si in alte tari din Asia Centrala in jurul regiunii Alma-Ata. Studiile lui N. Vavilov din anul 1930 in Caucaz si Turkestan au fost confirmate de recentele calatorii ale lui P. Foxlaine, E. Dickson si A. Djangalieu in Asia Centrala (1994-1995).

Alte specii care au contribuit la formarea patrimoniului genetic al marului domestic sunt: Malus orientalis (cu fructe astringent tarzii), Malus silvestris (fructe mici verzi acide), Malus baccata (fructe mici rezistent la frig), Malus mandsburica (mar salbatec din Manciuria) Malus prunifolia (fruct mare creste in China) Malus pumilla etc. Toate aceste specii sunt diploide si au genomul din 34 cromozomi (x=17).

Datele din literatura atesta faptul ca in lume sunt peste 10 mii de soiuri de mar iar cea mai mare colectie din lume exista la East Malling (Anglia) cu 2.500 soiuri provenite din diverse zone ale globului.

Arealul de cultura al marului cuprinde toate continentele si zona temperata a globului nordica si sudica

Bazele biologice ale ameliorarii marului.

Originea si raspandirea geografica. Marul face parte din familia Rosaceae, subfamilia Pomoideae, genul Malus, care are circa 40 specii.

Cercetarile privitoare la centrele de origine a marului au stabilit ca diverse specii s-au format si au ocupat zone intinse in Asia, Europa si America de Nord.

Extinderea formelor ancestral in conditii noi ecologo-geografice, suprapunerea arealelor diferitelor specii, luarea in cultura inca din timpuri stravechi si aplicarea unei selectii empirice sunt principalii factori care au contribuit la difersificarea speciilor in varietati, forme, la aparitia de noi specii de natura hibrida.

Polimorfismul filogenetic a capatat noi dimensiuni in perioada selectiei empirice concretizata prin soiurile locale care au constituit fondul genetic de baza pentru progresele remarcabile obtinute in perioada selectiei stiintifice. Desi aceasta dateaza de circa doua secole ea a contribuit in mod impresionant la diversificarea bazei genetice a marului prin cele circa 10000 de soiuri cat se estimeaza a fi in prezent.

2.1.2 Importanta culturii marului

Importanta economica si sociala a pomilor si arbusilor fructiferi este recunoscuta pe plan mondial prin arealul larg de raspandire in toate continentele si conditiile de clima temperata suprafata cultivata depasind 105 milioane hectare. Dintre fructe marul ocupa locul 4 dupa citrice banane si struguri care atinge 56 milioane de tone.

Valoarea alimentara este binecunoscuta si consta in continutul ridicat in zaharuri (7,50-16%) acizi organic (0,1-1,3%) substante proteice (0,2-0,7%) pectin (0,2-1,2%) acid ascorbic (5-45mg%) substante minerale (Ca, P, Fe, K, Na).

Consumul de fructe proaspete sau sub forma prelucrata ca sucuri paste gemuri asigura pe durata intregului in alimentatia rationala a oamenilor.

Merele sunt incluse in toate dietele alimentare iar valoarea lor terapeutica este recunoscuta in diverse afectiuni ale organismului (creste secretia gastrica absorbant al toxinelor la nivelul intestinului actiune diureica reduce colesterolul combate obezitatea anticancerigen).

2.1.3 Productia mondiala de mere. Situatia actual

Din datele FAO result ca productia de mere la nivel mondial in anul 2001 a fost de 60.237.000 t, ceea ce reprezinta peste 10% din productia toatala de fructe inclusive citrice. Media anuala de crestere este situata la 2,7% datorita in special cresterii productiei in China.

Cantitatea cea mai insemnata de mere se produce in Asia - 31.584.000 t (49,6%) urmata de Europa - 17.515.000 t (30.1%) America de Nord - 5.357.000 t (10,5%) America de Sud - 3.444.000 t (5,7%) Africa - 1.741.000 t (2,5%) si Oceania - 795.000 t (1,5%) - Tabelul 10.