Apa de Vilcele

Sticla verde in care este imbuteliata apa are cateva depuneri rosietice - indiciu al bogatiei in fier si nu al lipsei de igiena, cum s-ar putea crede, iar bulele de bioxid de carbon nu "clocotesc" ca la apele de masa obisnuite - semn ca nu a fost adaugat gaz sintetic. Prima inghititura din aceasta apa ma infioara fara sa vreau - am baut multe tipuri de apa minerala pana acum, dar aceasta parca poarta cu ea o energie tainica, adusa din adancurile pamantului. Dupa primul pahar, organismul se comporta ca dupa ingerarea unui tonic natural - oboseala drumului se risipeste pe moment, usorul deranjament stomacal din ultimele zile dispare fara urma si, in sfarsit, inapetenta cu care ma luptam de mai mult timp este inlocuita de o pofta de mancare sanatoasa. Acesta este primul contact cu apa de Vilcele, una din cele mai bune ape minerale din tara si din lume, scufundata insa in anonimat de mai bine de o jumatate de veac.

O apa legendara

Vilcele este numele satului in care se face captarea acestei ape, sat din judetul Covasna, care acum doua mii de ani se chema "COLONIA AQUARUM VIVARUM", fiind una dintre sursele importante de apa minerala ale romanilor, care, dupa cum este stiut, exploatau din plin resursele de sanatate venite din adancurile pamantului. Sub tavalugul istoriei, captarile romane au fost insa distruse, apoi locul a ajuns sub stapanirea maghiara, impreuna cu intreaga Transilvanie. Abia in 1761, apa este redescoperita de catre un austriac, Lucas Wagner, care o considera - intr-un studiu de specialitate publicat la acea vreme - una dintre cele mai valoroase ape minerale din Ardeal si din Europa. O suta de ani mai tarziu, in 1861, o revista pariziana mondena ("L'Ilustration") publica o gravura a satului transilvanean Arpatac (cum era denumit atunci de administratia maghiara), devenit intre timp statiune balneara, considerata una dintre cele mai bune de acest gen din Europa. Greu de crezut, vazand paragina din prezent, ca prin aceste locuri au trecut toate capetele incoronate ale Romaniei, ca aici a fost locul de intalnire a lumii bune bucurestene vreme de aproape doua secole. Aici a venit, se spune, tarul Serbiei adus pe targa si a plecat pe picioarele lui, tamaduit de o simpla cura cu apa minerala. Drept multumire, el a daruit satenilor romani de aici o biserica ortodoxa care mai exista si astazi, avand pus la loc de cinste portretul ctitorului ei - Milos Obrenovici, tarul Serbiei. Reputatia izvoarelor tamaduitoare a constituit si o acoperire perfecta pentru intelectualii valahi si transilvaneni, care s-au putut intalni in aceste locuri, decenii la rand, punand la cale, cu rabdare, Marea Unire.

Paradisul natural de la Vilcele (o zona colinara, bogata in paduri de brad) cade insa in paragina dupa Dictatul de la Viena, cand prin statiune este trasata granita care desparte in doua Transilvania. Dupa razboi, puterea tamaduitoare a izvoarelor de la Vilcele este aproape complet uitata, ele fiind valorificate slab pana in - 90, dupa care sunt abandonate complet. Doar oamenii din orasele invecinate (Sfantu Gheorghe si Brasov, mai ales) au mai venit aici sa-si umple sticlele si bidoanele cu acest elixir. De altfel, la cate valori nu am renuntat noi, romanii, de buna voie! Una in plus nu mai mira pe nimeni!

Putina stiinta

In Europa si in intreaga lume, apele minerale devin, pe zi ce trece, o resursa tot mai apreciata, dobandind - nu e nici o exagerare - valoare strategica. Exista o diferenta foarte clara intre apele de masa cu adaos sintetic de bioxid de carbon si minerale, si adevarata apa minerala, numita si medicinala, care contine gaze naturale si saruri minerale aduse de izvoare din adancul pamantului. Din pacate, in Romania (una dintre cele mai bogate tari din lume in ape minerale), majoritatea apelor care se gasesc in comert sunt prelucrate industrial, desi sunt numite minerale. In realitate, multe din ele sunt un fel de sifon facut, e drept, cu apa de o calitate ceva mai buna decat cea din reteaua urbana. Apa de Vilcele, relansata acum pe pietele romanesti de catre o firma covasneana - Wega Invest - este printre putinele ape medicinale autentice, comercializate la noi, cu o valoare care probabil o va impune, nu peste mult timp, in intreaga lume. Ea este in acelasi timp:

- feruginoasa, adica bogata in fier, ceea ce o recomanda in tratamentul anemiilor hipocrome, a debilitatii fizice si in perioada de convalescenta;

- carbogazoasa naturala, recomandata in indigestii, digestie lenta, astenie, stari de somnolenta sau apatie, constipatii atone, colite si enterocolite, afectiuni biliare;