Tehnici de Redactare

SINTEZE

Obiective: Cursul ii ajuta pe studenti sa-si dezvolte competentele si abilitatile

necesare realizarii textelor jurnalistice, in mod adecvat tipologiilor acestora, in functie de

tipul de presa.

Forma de evaluare: examen in platforma Blackboard.

CURSUL I +II

REDACTAREA - intre tehnica, simt estetic si interdictie morala

A redacta un text jurnalistic bun inseamna a tine, cont de publicul-tinta ( asteptari,

nivel de cunostinte - generale si de specialitate) de organizarea ideilor respectand

principiile de baza ale oricarei constructii discursive [(pluralitatea / ordinea / coerenta/

forta argumentelor ( detalii in Preda, Sorin), de expresivitatea stilului, de genul ziaristic

abordat, tipul de publicatie.

In voluminosul studiu Writing and Reporting the News cercetatorii de la

Universitati americane de prestigiu - New York si Boston- Mitchell Stephens si Gerald

Lanson discuta despre ceea ce in engleza se numeste the reporter`s craft -

indemanare, pricepere.

Procesul redactarii implica pe de o parte, stapanirea unor cunostinte de tehnica a

scriiturii - notiuni de retorica, teoria argumentarii, organizarea discursului, dar nu pot fi

trecute cu vederea talentul, simtul estetic cu intuitia metaforei de efect si a epitetului

spumos. Reporterii buni se straduiesc sa gaseasca echilibrul unei balante fragile : pe un

taler - dorinta de a spune totul - cat mai mult, cat mai obiectiv posibil; pe celalalt taler -

tentatia de a spune cat mai seductiv, mai atragator, de unde si expresia spectaculoasa,

jocul de cuvinte nepretentios, coloratura ironica.

Obiectivitatea este o necesitate, dar factualul si opinabilul sunt despartite de o

linie fluctuanta, cu deraieri periculoase inspre terenul manipularii atunci cand jurnalistul

nu-i face clara cititorului demarcatia intre judecata de valoare proprie viziunii ziaristice si

realitatea evidentei. Jurnalistul este in primul rand om, cu pasiunile si temerile lui, cu

gusturile si optiunile proprii, dar in fata unui public caruia ii castiga increderea cu

destula greutate (daca publicul este cat de cat pretentios si informat) trebuie sa isi

controleze puseurile de subiectivitate nejustificata, sa isi tempereze tendintele

partizane, sa isi moduleze vocea publica in detrimentul celei interioare - in articolele

care nu se incadreaza in genurile de opinie. Ecoul glasului de profunda implicare intr-o

cauza, a vocii personalizate in acuzatii si detractari furibunde nu este permis in textul

unei stiri; doar editorialistul si comentatorul de prestigiu, pamfletarul subversiv si

fanaticul polemist isi permit defulari cu petarde verbale, terapii prin scris in arena

publica.