Introducere în știința politică

1.1.Aparitia si evolutia stiintei politice

inca din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupati de cunoasterea, stapanirea si studierea societatii, a cadrului in care traiesc si isi desfasoara activitatea. in consecinta, ea a fost analizata atat in ansamblul ei, ca intreg, cat si in domeniile si partile ce o compun. Dintre stiintele care sunt preocupate de descifrarea esentei societatii, a proceselor si legitatilor devenirii ei, un loc aparte il ocupa si politologia.

in cadrul oricarei societati, indiferent de natura si nivelul ei de dezvoltare, politicul si politica au constituit activitati umane fundamentale, o functie esentiala a sistemului social. Drept urmare, orice investigatie profunda si detailata a oricarui sistem social, inclusiv a conditiei umane, nu se poate realiza fara o analiza a politicului.

Istoriceste, primele elemente ale gandirii social-politice apar inca din antichitate, de care se leaga insasi etimologia termenului. Notiunea de politologie vine de la cuvintele grecesti polis-stat, cetate si logos-stiinta, adica stiinta despre stat, despre putere. De-a lungul vremii, aceasta notiune a imbracat diferite acceptiuni cum ar fi: arta de guvernare, de conducere, de politica, pana la termenul modern de politologie. Denumirea noua, moderna, de politologie a aparut in 1954 si a fost pusa in circulatie de politologul german Eugen Ficher Baling si de francezul A. Therive.

Atat in antichitate, cat si in feudalism, intre stiintele care studiau societatea nu exista o demarcatie, o individualizare, drept urmare, elemente, cunostinte despre societate vor fi nediferentiate, cele specifice filosofiei sau politicii se vor intersecta, suprapune cu cele economice, sociale sau religioase. in primele sale manifestari, gandirea politica a aparut si s-a dezvoltat fie in interiorul filosofiei, ca filosofie politica, in Grecia antica, fie in stransa legatura cu juridicul, in Roma antica. in toate cazurile, atat asupra politologiei, cat si a celorlalte stiinte sociale, a cunoasterii in special, a societatii in general, in epoca sclavagista si medievala isi va pune amprenta religia. in feudalism, viata si gandirea politica se vor afla sub puternica influenta a dogmei teologice si a bisericii, stiintele in totalitatea lor, vor fi integrate teologiei, devenind ramuri ale acesteia, iar dogma teologica devine axioma politica a societatii.

Procesul de disociere a stiintelor, a celor sociale in special, de teologie si de morala crestina va incepe odata cu descompunerea societatii feudale. Renasterea, prin spiritul sau laic si stiintific isi va pune pecetea asupra evolutiei tuturor stiintelor, inclusiv a celor politice. Ganditori de seama ai acestei perioade, dar mai ales ai perioadei moderne N. Machiavelli, Th. Hobbes, J. Bodin, iluministii francezi Voltaire, Montesquieu, Rousseau, in lucrarile lor social-politice, s-au pronuntat pentru individualizarea stiintei politice, pentru constituirea ei intr-o stiinta de sine statatoare.

Disocierea politologiei, individualizarea ei ca stiinta de sine statatoare a inceput abia la mijlocul secolului al XIX-lea, odata cu cresterea considerabila a rolului si locului politicului in domeniul cunoasterii teoretice si a practicii sociale. Acest proces de emancipare a stiintei politice s-a desfasurat in doua etape:

a)prima la mijlocul secolului al XIX-lea si a vizat in principal, desprinderea politologiei impreuna cu sociologia de celelalte stiinte socio-umane;

b)cea de a doua etapa s-a consumat catre sfarsitul secolului al XIX-lea si a constat in separarea stiintei politice de sociologie, fenomen asociat si cu aparitia noului sau sens si continut de stiinta a studierii politicului si tot ce tine de acesta.

Acest proces a determinat aparitia in SUA, in 1880, la Colegiul din Colorado, a primei scoli si catedre de stiinte politice. in perioada interbelica si indeosebi postbelica, studierea politologiei in SUA, in Europa apuseana si nordica, in Canada si Japonia s-a generalizat, atat ca stiinta cat si ca obiect de invatamant. Astazi, in lumea civilizata si democratica, nimeni nu mai poate concepe realizarea si functionarea sistemului politic, a omului modern fara o cultura politica infaptuita pe cale institutionalizata.

in Romania, nici in perioada interbelica si cu atat mai putin postbelica, politologia nu a existat nici ca disciplina de studiu si nici ca stiinta de cercetare a fenomenului politic. in perioada interbelica, politicul era investigat din perspectiva istorica sau sociologica, in stransa interatiune cu acestea. in perioada dominatiei comuniste, ceea ce se realiza in domeniul politicului era in realitate o indoctrinare a oamenilor cu ideologia totalitara comunista. Astazi, in conditiile refacerii vietii si sistemului politic democratic, a necesitatii formarii si pregatirii cetatenilor, a racordarii invatamantului romanesc la cel european si universal, studiul stiintei politice a devenit o necesitate.

1.2. Obiectul de studiu al politologiei

Precizarea obiectului unei stiinte in general si in mod deosebit al unei stiinte sociale, cum este cazul politologiei, este o problema extrem de dificila, complexa si care presupune un permanent proces de definire si redefinire. Dificultatea acestui proces decurge din complexitatea si dinamica vietii politice contemporane, din marea explozie informationala, precum si din

1.Aristotel, Politica, Editura Antet, Iasi, 1996.

2.Aristotel, Organon, vol. I, Editura I.R.I Bucuresti, 1997.

3.Aristotel, Etica Nicomatrica, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988.

4.Agesta, Sanchez, Principos de teoria politica, ed. IV-a, Madrid, 1972.

5.Almond, Gabriel, ,,Le systeme politique", in Sociologie politique, teme I, Armand Colin, Paris, 1977.

6.Almond,Gabriel, Bingham Powell, G. jr., Comparative Polities Today, ed. a III-a Little Brown Co., Boston, 1984.

7.Aron, Raymond, La sociologie politique, P.U.F., Paris, 1966.

8.Aron, Raymond Democrtie et totalitarisme, Gallimard, Paris, 1965.

9.Bell, Daniel The End of Ideology, the Free Press, New York, 1960.

10.Burdeau, G., La politique au pays des merveilles P.U.F., Paris, 1970.

11.Busuioc, Aneta, Politicul si conducerea societatii, Editura stiintifica, Bucuresti, 1973.

12.Burdeau G, Traite de science politique, vol.I-III, R.Pichon et Durand, Auzias, Paris, 1966.

13.Bergeran, Gerard. la gouverne politique, Presses de l'Universite Laval, Paris, La Haye, Mouton Quebec, 1977.

14.Carpinski, Anton, stiinta politica, Editura Universitatii A.I.Cuza, Iasi, 1998.

15.Carpinski, Anton, Deschidere si sens in gandirea politica, Institutul European, Iasi, 1995.

16.Deleanu, Ion, Drept constitutional si institutii politice, 2 volume, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1996.

17.Dimitriu, Paul, Paradoxele politice, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994.

18.Dauvarger, Maurice, Sociologie de la politique, Armand Colin, Paris, 1971.

19.Duverger, Maurice, Les regimes politiques,

P.U.F.Paris, 1961.

20.Eastan, David, Analyse du systeme politique, Librairie Armand Colin, Paris, 1974.

21.Easton, David, ,,Categories pour l'analyse sistemique de la politique", in Sociologie politique, teme I, armand Colin, Paris, 1971.

22.Freund Julien, L'essence du politique, Edition Sirey, Paris, 1965.

23.Ghermani, Dionisie, Despre democratie, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1996.

24.Iliescu, Adrian-Paul, Salcan Mihail, Radu, Limitele puterii, Editura ALL, Bucuresti, 1994.

25.Kallas, Nicolae, Constiinta politica, Editura stiintifica, Bucuresti, 1968.

26.Lapierre, Jean-William, L'Analyse des systemes politiques, P.U.F., Paris, 1973.

27.Lapierre, Jean-William, Viata fara stat, Eseu asupra puterii politice si inovatiei sociale, Institutul European, Iasi ,1997.

28.Leca, Jean, Traite science politique, P.U.F.Paris,

1985.

29.Muresean, Ion, Drept constitutional si institutii politice, Editura Actanei, Bucuresti, 1997.

30.Magureanu, Virgil, Studii de sociologie politica, Editura Albatros, Bucuresti, 1997.

31.Nedelcu, Iulian, Elemente ale contengiosuluiconstitutional si administrativ in statul de drept, Europa, Craiova, 1997.

32.Pareto, Vilfredo, Traite de sociologie generale, Payot, Paris, 1919.

33.Prelot, Marcel, Sociologie politique, Dalloz,

Toulouse, 1973.

34.Prelot, Marcel, La science politique, Presses universitaires de France, Paris, 1963.

35.Trasnea, Ovidiu, Curente si tendinte in politologia contemporana, Editura politica, Bucuresti, 1972.

36.Trasnea, Ovidiu, Filosofia politica, Editura politica, Bucuresti, 1986.

37.Trasnea, Ovidiu, Probleme de sociologie politica, Editura Politica, Bucuresti, 1975.

38.Trigg, Roger, intelegerea stiintei politice, Editura stiintifica, Bucuresti, 1996.

39.Voicu, Ileana, stiinta politica, Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca, 1992.