Actualitatea temei investigate. Politicul determina, in masura considerabila, derularea
proceselor democratice in societatile in tranzitie. Procesul complex al tranzitiei democratice a
conditionat un ansamblu de transformari social-economice ale institutiilor si relatiilor din societate
atit sub aspect cantitativ, cit si calitativ, unele dintre acestea afectind relatiile sociale din societatile
postcomuniste.
Actualitatea cercetarii este conditionata de o serie de factori, in primul rind, de procesele
contradictorii care au loc in sfera sociala in conditiile tranzitiei democratice. Aceasta din urma,
modificind considerabil intregul ansamblu de relatii sociale, a generat contradictii in corelatia dintre
politic, societate si individ. In procesul tranzitiei postcomuniste societatile se confrunta cu unele
dificultati, care au un impact social-economic negativ asupra dezvoltarii unor paturi sociale. In
promovarea reformelor social-economice au avut loc erori, conditionate, in primul rind, de lipsa
unei strategii complexe, a unui concept integral al reformelor, precum si de reducerea rolului
statului in dirijarea proceselor social-economice. Ineficienta politicilor social-economice, precum si
a mecanismelor aplicate pentru realizarea lor au redus puternic indicii sociali in majoritatea
societatilor postcomuniste, provocind, astfel, criza in sfera sociala cu toate elementele ei (saracia,
somajul, diferentierea sociala crescinda etc.).
In rindul al doilea, actualitatea studiului este determinata de inrautatirea parametrilor calitatii
vietii la majoritatea populatiei din societatile postcomuniste. Aceasta a avut drept efect deceptia
populatiei in reformele realizate in sfera sociala, diminuind baza sociala a transformarilor. In
procesul tranzitiei democratice cea mai mare dificultate este marcata de criza social-economica,
care afecteaza majoritatea grupurilor si a paturilor sociale. Retrospectiva tranzitiei in societatile
postcomuniste atesta o inrautatire substantiala a calitatii vietii. Indicele Dezvoltarii Umane, cel mai
reprezentativ indice al socialului, a scazut aproape in toate statele postcomuniste, in Republica
Moldova reducindu-se intre anii 1993-2002 de la 0,718 la 0,710 [1]. Povara reformelor socialeconomice
este resimtita de majoritatea populatiei, in special, de paturile social-vulnerabile, cel mai
mult afectati de costurile reformelor in sfera sociala.
In rindul al treilea, actualitatea investigatiei este conditionata de importante costuri sociale,
provocate de unele erori comise in realizarea politicilor social-economice. Reformele socialeconomice
au fost lansate fara o argumentare stiintifica, fara un calcul exact al costurilor si al
efectelor lor. Ele s-au rasfrint mai mult negativ asupra tuturor componentelor nivelului de trai al
populatiei, aprofundind diferentierea ei sociala. Astfel, coeficientul Gini, care indica gradul de
diferentiere in distribuirea veniturilor disponibile ale populatiei a crescut in majoritatea statelor
4
postcomuniste. De exemplu, in Republica Moldova, in perioada 1993-2002, el s-a majorat de la
0,36 pina la 0,42 [2, p.25]. Gradul de diferentiere a populatiei dupa venituri a depasit limitele critice
si a generat o tensiune sociala in societate. Astfel, in Republica Moldova la 20% din populatia mai
bine asigurata revin cca 45% din veniturile totale ale populatiei, iar 20% din populatia mai putin
asigurata detine 6% din venituri [3, p. 55]. Diferentierea semnificativa dupa venituri se manifesta
prin faptul ca in Republica Moldova se mentine tendinta de crestere a saraciei si de reducere a
posibilitatilor de angajare in cimpul muncii. Veniturile mici ale populatiei sint cauzate si de nivelul
redus al salariilor, care nu asigura un trai decent, in special, pentru salariatii din sfera bugetara
(stiinta, invatamint, cultura etc.).
Cresterea inegalitatii veniturilor limiteaza accesul unei parti a populatiei la consum, precum
si la servicii pentru mentinerea capacitatii de munca. Intre necesitatile individuale de consum si
posibilitatile de satisfacere exista o discrepanta evidenta, ale carei proportii cresc continuu. Deci, in
perioada de tranzitie, elementele nivelului de trai, veniturile si consumul populatiei, care reprezinta
conditiile esentiale de satisfacere a necesitatilor personale ale oamenilor, se caracterizeaza prin
niveluri destul de scazute.
In acest context sint indispensabile noi generalizari, noi concluzii teoretice si actiuni practice
privind interactiunea dintre politic si social. Anume aceasta a conditionat necesitatea efectuarii unei
analize temeinice a impactului politicului asupra stratificarii sociale si elaborarea unor recomandari
pentru rationalizarea acestui proces. Totodata, actualitatea elaborarii unei astfel de lucrari apare din
necesitatea cercetarii multitudinilor de probleme pe care le-a generat acest proces in majoritatea
statelor postcomuniste.
Actualitatea cercetarii este determinata si de nevoia de a evidentia atit realizarile, cit si
erorile comise de cei care guverneaza reformele, autorul oferind unele recomandari ce ar contribui
la corectarea lor. Autorul a intentionat sa realizeze o lucrare care lipseste in literatura de
specialitate, desi unele aspecte ale temei au fost elucidate de cercetatorii din tara si de peste hotare.
Gradul de cercetare a temei. Problema impactului politicului asupra stratificarii sociale in
conditiile tranzitiei democratice constituie obiectul de studiu al mai multor stiinte sociale:
politologia, sociologia, economia. Tema respectiva a fost supusa unor cercetari stiintifice in
lucrarile si articolele politologilor, sociologilor si economistilor atit din tarile postcomuniste, cit si
din Occident.
Abordari teoretico-metodologice ale politicului contin lucrarile politologilor occidentali,
printre care putem mentiona cele ale lui M. Duverger, G. Balandier, M. Weber, M. Hastings, J.
Baudouin, A. Heywood etc. In lucrarea lui M. Duverger sint cercetate formele de lupta politica.
Dupa autor, acestea sint constituite din institutii, ideologii, sistemul de valori si reprezentari
5
colective [4]. Studiul lui G. Balandier propune o prima incercare de reflectie generala asupra
societatilor politice. Se evidentiaza aportul antropologiei politice la realizarea unor studii care
permit o mai buna delimitare si cunoastere a domeniului politic [5]. Abordarea sociologica a
politicului este efectuata in lucrarile lui M. Weber, M. Hastings, J. Baudouin [6]. A. Heywood
analizeaza conceptul politicului si elementele constituente ale sistemului politic [7].
1. Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994: Cu modificari si completari la data de
25 iulie 2003. - Chisinau: Moldpress, 2004. - 124 p.
2. Legea cu privire la utilizarea fortei de munca, nr.878-XII din 21.01.92. // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 158-160, 2001.
3. Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business, nr.112-XIII din 20.05.94. //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.2, 1994.
4. Legea cu privire la pensiile de asigurari sociale de stat, nr.156-XIV din 14.16 98. // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr.42-44, 2004.
5. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala, nr. 1585- XIII din 27.02.98. //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.38-39, 1998
6. Legea cu privire la sistemul public de asigurari sociale, nr.489-XIV din 08.07.99. // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 1-4, 2000.
7. Legea cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel
de-al doilea razboi mondial si familiilor lor, nr.121-XIV din 03.05.01. // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 51, 2001.
8. Legea cu privire la asistenta sociala, nr. 547- XV din 25.12.03. // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr. 42-44, 2004.
9. Legea cu privire la ocuparea fortei de munca si protectia sociala a persoanelor aflate in
cautarea unui loc de munca, nr.102-XV din 13.03.03. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
nr. 70-72, 2003.
10. Legea cu privire la aprobarea Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, nr.398-
XV din 02.12.04. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 5-12, 2005.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
