Bazele statisticii mediului

La nivel national si international exista un numar de reusite stiintifice si legislative care

faciliteaza cercetarile pentru crearea unui sistem de analiza statistico-economica din perspectiva

relatiei economie-mediu. In ultimii 30 de ani, la nivelul institutiilor internationale sau al oficiilor

nationale de statistica au fost facute mai multe propuneri pentru modificarea sistemului conturilor

nationale, astfel incat sa se tina seama de factorii de mediu. In propunerile respective s-a urmarit in

principal o ajustare a operatiilor, fluxurilor si stocurilor din sistem prin includerea elementelor de

mediu. Cel mai semnificativ exemplu il reprezinta Sistemul de contabilitate integrata economiemediu

(SEEA - System of Integrated Environmental and Economic Accounting), dezvoltat de

Biroul de Statistica al ONU.

Informatiile obtinute prin SEEA reprezinta rezultatul extinderii conturilor nationale intr-o

maniera care sa permita identificarea separata a cheltuielilor pentru protectia mediului la nivelul

conturilor care evidentiaza resursele si utilizarile lor prin: evidentierea separata a fluxurilor si

stocurilor legate de mediu, in conturile conventionale; extinderea conturilor "de bunuri economice"

prin includerea "bunurilor de mediu"; introducerea impacturilor asupra bunurilor naturale, cauzate

de productia activitatilor economice si consumul populatiei si administratiei publice, ca un cost de

mediu efectuat prin aceste activitati. Dezvoltarile conturilor nationale in sensul celor de mai sus

conduc la urmatoarele rezultate: evaluarea costurilor de mediu generate, pe de o parte, de utilizarea

resurselor naturale iar, pe de alta parte, de impacturile asupra calitatii mediului; contabilizarea

capitalului natural "neprodus"; proiectarea si calculul unor indicatori macroeconomici ajustati cu

elemente de mediu.

La nivel microeconomic, atat la nivelul recomandarilor Uniunii Europene cat si la nivelul

legislatiei din tara noastra, abordarea analizei efectelor unei activitati economice existente asupra

mediului difera de cea a impactului pentru un proiect de investitii. In tara noastra, pentru o astfel de

analiza in cazul unei activitati existente se utilizeaza bilantul de mediu, in timp ce pentru un proiect

se intocmeste un studiu de impact. In Uniunea Europeana, analiza impactului asupra mediului este

un instrument cheie al politicii de mediu, metodologia sa dezvoltandu-se continuu (prima directiva

in acest sens datand din anul 1985 - Directiva 85/337/EEC), atat din punct de vedere legislativ

cat si ca practici. Comisia Europeana a publicat ghiduri referitoare la aplicarea Directivei

85/337/EEC si a Directivei 97/11/EC (amendament la prima directiva) precum si exemple practice.

In esenta, ele se refera la trei aspecte principale: analiza preliminara, analiza propriu-zisa, feedbackul

pe parcursul derularii proiectului (reanalizarea conditiilor nou create sau neincluse in analiza). In

anexele I si II ale Directivei 97/11/EC sunt descrise tipurile de proiecte pentru care analiza

impactului asupra mediului este obligatorie. In plus, practica Uniunii Europene impune astfel de

analize si pentru proiectele cu impact asupra zonelor protejate (Directiva 92/43/EC).

In Romania, pentru orice proiect de investitii este necesar acordul de mediu, acord ce se

obtine in urma unui studiu de impact. Cele mai importante elemente legislative, in acest sens, sunt:

Legea 137/95 - Legea protectiei mediului, Ordinul 125/96 - Procedura de reglementare a

activitatilor socio-economice cu impact asupra mediului, Ordinul 278/96 - Reglementarea

modului de atestare a persoanelor ce executa studii de impact si bilanturi de mediu, Ordinul

184/97 - Procedura de realizare a bilantului de mediu, Ordinul 756/97 - Regulament privind

poluarea mediului, Ordonanta de urgenta 76/2001, Hotararea de Guvern 625/2001. In Anexa 2

a Ordinului 125/96 (Procedura de reglementare a activitatilor socio-economice cu impact asupra

mediului) este prezentata lista activitatilor pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei de

mediu.

Intentia Romaniei de aderare la Uniunea Europeana, precum si actiunile concrete

intreprinse in acest sens impun eforturi concentrate ale oamenilor de stiinta pentru gasirea unui

cadru de analiza statistico-economica care sa permita evaluarea din perspectiva relatiei economiemediu

in concordanta cu cerintele Uniunii Europene si, in acelasi timp, compatibil cu specificul

economiei romanesti si conditiile concrete de mediu ale Romaniei.

Prin lucrarea "Bazele statisticii mediului" autorul isi propune sa prezinte cateva aspecte

esentiale pentru statistica mediului inconjurator, rezultate in urma proiectului de cercetare

,,Realizarea sistemului integrat de indicatori pentru analiza impactului activitatii economice asupra

mediului" finantat de MEC-CNCSIS.

Capitolul 1

DATELE DE MEDIU

1.1 Modalitati de obtinerea a datelor de mediu

Statistica contribuie la procesul de cunoastere si fundamentare a deciziilor, elaborand metode

pentru culegerea, analiza si interpretarea datelor sau informatiilor numerice. Datele sunt elemente

esentiale in realizarea cunoasterii si in analizele statistice indispensabile proceselor decizionale pentru

o dezvoltare durabila. Delimitarea concreta a datelor de mediu este un procedeu complicat generat, in

special, de nedeterminarea exacta si clara a elementelor mediului. Literatura de specialitate trateaza

mediul natural ca fiind format din apa, aer, sol/subsol, biodiversitate, insa economia si-a revendicat

dintotdeauna abordarea resurselor naturale, unde apa si solul sunt adesea asociate domeniului

mediului, insa rezervele subterane de combustibili si minerale sau rezervele de flora si fauna sunt cel

mai adesea asociate domeniului economic. Incertitudinea asupra "frontierelor" domeniului nu este decat

unul din cele doua aspecte ale problemei. Al doilea aspect priveste acoperirea numai a anumitor parti

situate intre frontierele unui singur domeniu, situatie generata in principal de faptul ca o acoperire

exhaustiva a domeniului studiat impune o cantitate considerabila de informatii privind mediul, uneori

dificil de realizat. Dificultatile intampinate in asigurarea unei exhaustivitati pentru anumite domenii

conduc la o acoperire statistica insuficienta.

Datele de mediu pot fi culese din diverse anchete, din reteaua de supraveghere si masurare sau

din surse administrative (figura 1.1.).

Producatori primari

- registrele statistice

- contabilitatea nationala

- nomenclatorul surselor de emisii

- catalogul deseurilor

- clasificarea functiilor administratiei publice

Flux

de

date

Producatori secundari

- organizatii guvernamentale si neguvernamentale

- servicii departamentale de statistica

- institutii de cercetare

- autoritaritati locale

- agentii neguvernamentale

- agenti economici

Figura 1.1. Sursele de date de mediu

Modalitatea de culegere a datelor, specifica si Romaniei, prezinta o serie de neajunsuri:

? orientarea fluxului de date pe principiul bottom-up conduce la o greutate in asigurarea calitatii

datelor;

? existenta mai multor institutii care activeaza in domeniul mediului, organizatii ale caror

responsabilitati nu sunt clar definite si genereaza mai multe structuri de procesare a datelor de

mediu, iar informatia de mediu pe care o furnizeaza este uneori incompleta sau redundanta;

? lipsa referintei geografice impiedica folosirea datelor pentru simulari si integrari in diferite

domenii specifice: apa, aer, sol, biodiversitate.

Metodele de culegere a datelor sunt diverse, insa cel mai des intalnite in literatura de specialitate

si adoptate deja de majoritatea organismelor de statistica nationale si internationale sunt:

a) recensamintele,

b) anchetele statistice,

c) monitoringul si

d) teledetectia.

a) Recensamintele

Cele mai "curate" date statistice se culeg prin intermediul recensamintelor, care reprezinta

cercetari statistice exhaustive. In functie de natura sa, recensamantul ofera date utile analizelor statistice

indispensabile proceselor de luare a deciziilor. In tara noastra unele date de mediu pot fi obtinute pe baza:

? recensamintelor agricole care furnizeaza date privind suprafetele de terenuri, efectivele de

animale etc.;

? recensamintelor unitatilor industriale care furnizeaza date referitoare la productia si consumul de

energie, productia industriala, utilizarea apei, volumul emisiilor si deseurilor etc.;

? inventarelor forestiere care furnizeaza date despre parcelele forestiere intr-o structura de esente,

varsta si productivitate.

De asemenea se poate recurge la o cercetare statistica de tip recensamant atunci cand se doreste

masurarea modificarii stocurilor biologice (resursele forestiere, fauna si flora salbatica).

b) Anchetele statistice

Anchetele statistice reprezinta cercetari selective in organizarea carora trebuie sa se precizeze

fenomenele a caror caracterizare determina scopul anchetei, precum si colectivitatea care va forma

obiectul propriu-zis al acesteia. Din acest punct de vedere, ancheta poate urmari studierea unui singur

fenomen in stransa legatura cu factorii care il determina sau studierea mai multor fenomene

interdependente. In privinta colectivitatii statistice care va forma obiectul anchetei, aceasta va cuprinde o

parte a colectivitatii, aleasa astfel incat sa fie respectate principiile reprezentativitatii.

Practica statistica recomanda ca fiind mai utila caracterizarea, prin intermediul anchetei, a unui

singur fenomen in cadrul unui esantion. Acest fapt este motivat de reducerea timpului de observare, de

posibilitatea cuprinderii mai detaliate in programul anchetei a factorilor cauzali, reducerea costului

anchetei, sporirea gradului de veridicitate a datelor inregistrate etc.

Colectarea datelor de mediu prin anchete se face in functie de necesitati, iar acestea se refera la:

activitatile economico-sociale cu impact asupra mediului, calitatea factorilor de mediu, serviciile de

protectie a mediului. Datele se obtin fie prin proiectarea unor anchete dedicate, fie

Adamowicz W., Swait J., Boxall P., Louviere J., Williams M., ,,Perceptions versus objective

measures of environmental quality in combined revealed and stated preference models of

environmental valuation", Journal of Environmental Economics and Management, 32: 65-84,

1997.

2. Anderson D., ,,Economic Aspects of Afforestion and Soil Convervation Projects in Environmental

Management and Economic Development", The J. Hopkins University Press, Baltimore,

Maryland, 1998.

3. Anderson I., ,,Environmental Management Tools for SMEs: A Handbook", CCEM, European

Environment Agency, 1988.

4. Angelescu A., Ponoran I., ,,Protectia mediului ambiant", Editura ASE, Bucuresti, 1995.

5. Baltagi B.H., "Econometric analysis of panel data", John Wiley&Sons, Chichester, 1996.

6. Bateman I. J., Brainard J.S., Lovett A. A., ,,Modelling woodland recreation demand using

geographical information systems: a benefit transfer study. CSERGE", Working Paper GEC 95-

06, Centre for Social and Economic Research on the Global Environment, University College

London and University of East Anglia, Norwich, UK, 1995.

7. Biji E., Petcu N., Wagner P., "Statistica", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.

8. Biji E., Baron T., "Statistica teoretica si economica", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,

1991.

9. Bodo F. V., Gradinaru G., ,,Model financiar pentru evaluarea intreprinderii", Editura ASE,

Bucuresti, 2000.

10. Bouroche J-M, Saporta G., "L'analyse des donnees", Presses Universitaires de France, Paris,

1980.

11. Bran F., ,,Componenta ecologica a deciziilor de dezvoltare economica", Ed. ASE, Bucuresti,

2002.

12. Bran F., ,,Degradarea ecosistemelor (silvicultura si turism). Implicatii economice", Ed. ASE,

Bucuresti, 2002.

13. Bran F., ,,Ecologie generala si protectia mediului", Ed. ASE, Bucuresti, 2000.

14. Bran F., ,,Padurea, factor de mediu si ecosistem polifunctional", Ed. Tribuna Economica,

Bucuresti, 1995.

15. Bran F., ,,Probleme ecologice si riscuri economice", Ed. ASE, Bucuresti, 2000.

16. Bran F., ,,Relatia economie-mediu la inceputul mileniului III", Ed. ASE, Bucuresti, 2002.

17. Bran F., Ioan I., ,,Ecosfera si politici ecologice", Ed. ASE, Bucuresti, 2001.

18. Bran F., Simon T., Nistoreanu P., ,,Ecoturism", Ed. Economica, Bucuresti, 2000.

19. Brown Lester R. (coord.), "Starea lumii 2001: Raportul Institutului Worldwatch asupra

progreselor spre o societate durabila", Editura Tehnica, Bucuresti, 2001.

20. Capanu I., Wagner P., Mitrut C., "Sistemul conturilor nationale si agregate macroeconomice",

Editura All, Bucuresti, 1994.

21. Carson R. T., "Contingent Valuation: A User's Guide", Environment Science and Technology,

no. 34 (8), 2000.

22. Ciucu G., Craiu V., "Inferenta statistica", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1984.

23. Ciucu G., Craiu V.,"Introducere in teoria probabilitatilor si statistica matematica", Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1971.

24. Clawson M., Knetsch,J.L. ,,Economics of outdoor recreation",. Resources for the Future, John

Hopkins Press, Baltimore, 1996.

25. Cline W. R., "The Economics of Global Warming", Washington, Institute for International

Economics , US, 1992.

26. Colibaba D., - Metode statistice avansate de cercetare a pietei, Ed. ASE, Bucuresti, 2000.

27. Colibaba D., Onete B., "Modelarea deciziei manageriale-Aplicatii Excel'97", Editura

Economica, Bucuresti, 1998.

28. Collin P.H., ,,Dictionar de ecologie si mediu inconjurator", Editura Universal Dalsi, Bucuresti