Prima școala de monografie

In 1920, Dimitrie Gusti incepe opera de cristalizare a primei scoli a monografiilor sociologice rurale din societatea romaneasca, in intelesul modern al termenului, cunoscuta sub numele de ,,scoala Sociologica de la Bucuresti".

Identitatea scolii de la Bucuresti a fost marcata de cateva momente decisive: crearea sistemului monografiei sociologice care a servit ca fundament analitic cercetarii nemijlocite a satelor, diversificarea tipologica a cercetarilor monografice si codificarea experientei metodice de cercetare; constituirea comunitatii sociologice moderne a echipelor monografice dispunand de structuri de comunicare, autoritate, de cunoastere ,,tacita", cai de legitimare, de valori impartasite in comun de membrii si discipolii echipei monografice.

Momentul hotarator al transformarii sistemului teoretic creat de Dimitrie Gusti in ,,practica metodologica" de investigare monografica, a comunitatilor rurale din Romania poate fi localizat incepand cu 20-24 aprilie 1925 odata cu ,,excursia stiintifica" de la Goicea Mare, judetul Dolj, a primei echipe studentesti alcatuita din 8 studenti, cate unul pentru studiul fiecarui cadru si fiecarei manifestari. Deosebit de importante pentru geneza scolii sociologice sunt si cele 37 sedinte ale echipei conduse de Dimitrie Gusti si G. Racoasa finalizate in primul document metodologic al scolii si anume chestionarul insumand 25 coli sapirografiate. Echipa studenteasca de la Goicea Mare cuprindea pe primul nesociolog, medicinistul D.C. Georgescu, din istoria echipelor sociologice interdisciplinare.

Momentul ,,Goicea Mare" semnifica debutul monografiei sociologice in intelesul deplin de sistem sociologic si, simultan, unealta de lucru, de confruntare sistematica intre teorie si realitate ,,un mijloc de cunoastere integrala si amanuntita a realitatii, fara de care sociologia ca stiinta nu este posibila" (Dimitrie Gusti, Opere, I, Bucuresti, 1968, p.321). Dimitrie Gusti a conceput un proces de ,,universalizare a metodei monografice": ,,sociologia va fi monografica ori nu va fi"; monografia sociologica este ,,singura cale de cercetare integrala si nefalsificata a vietii sociale"; ,,Sociologia monografica este singura cale de constituire a sociologiei ca stiinta a realitatii sociale" (Dimitrie Gusti, Opere, I, Bucuresti, 1968, p.311-312); ea va elimina neajunsurile sociologiei impresioniste, speculative, descriptiviste, ducandu-l pe Gusti si scoala sa la formula unei sociologii romanesti, intrucat ,,caile nationale ale sociologiei incep chiar de la material" (Dimitrie Gusti, Sociologie romaneasca, in revista Sociologie romaneasca, nr.1, 1936, p.5).

1. Ipotezele cercetarii monografice

scoala monografica gustiana a experimentat cateva tipuri fundamentale de ipoteze ale cercetarii sociologice: ipoteza monografiei exhaustive sau integrale, ipoteza monografiei cu problema cheie, ipoteza monografiei sumare si tipologice (comparative), ipoteza monografiei zonale (cu si fara sat pilot), ipoteza monografiei tematice.

1.1. Ipoteza monografiei exhaustive sau integrale

Ipoteza monografiei exhaustive sau integrale implica un ansamblu de concepte si teorii stiintifice derivat din sistemul sociologic gustian, detaliat in indicatori de cercetare la teren. Etapele succesive ale elaborarii acestei ipoteze sunt urmatoarele:

a. elaborarea in cadrul Seminarului de Sociologie, incepand cu 1923-1924 a planului monografiei sociologice, apoi, din 1925 a chestionarului de 25 coli sapirografiate, documente care operationalizeaza conceptia cadrelor, manifestarilor, unitatilor, relatiilor, proceselor sociale, legea paralelismului sociologic, principiul interdisciplinaritatii;

b. testarea planului monografiei integrale in cercetarile nemijlocite de teren: a doua campanie monografica la Rusetu (Braila), in 1926, timp de doua saptamani, de catre 16 studenti condusi de catre Dimitrie Gusti si asistentul sau; a treia campanie monografica, Nerej (Vrancea), in 1927, timp de o luna de zile, cu 41 de participanti;

c. elaborarea primei versiuni a ipotezei monografice integrale, constand din indicatori codificati in planuri si chestionare de cercetare;

d. structurarea in forma definitiva a ipotezei monografiei integrale dupa confruntarea suplimentara cu terenul in cadrul campaniei a patra, la Fundu Moldovei (Campulung Moldovenesc), in 1928, timp de o luna de zile, de catre 60 de participanti. Aceasta campanie a marcat momentul definitivarii monografiei integrale;