Viziunea sistemica asupra societatii presupune o structura dinamica ale carei elemente sau subsisteme - educational, religios, etic, economic, politic, juridic, igienico-sanitar, protectia sociala etc. - cunosc interdependente si interconditionari reciproce. Fiecarui tip de societate ii corespunde un anume tip de model cultural, transpus in valori si norme sociale care asigura perpetuarea acestuia.
Cultura desemneaza totalitatea valorilor materiale si spirituale create si propagate intr-o comunitate sociala prin care omul transforma mediul sau si se perfectioneaza. in sens restrans, cultura spirituala cuprinde doar valorile create in domeniul stiintei, artei, eticii, stiintelor juridice etc. in limbaj cotidian, termenul de cultura se utilizeaza pentru anumite valori concretizate in opere literare, muzica, filozofie etc., cat si cunostintele umane despre aceste valori.
Civilizatia exprima nivelul de dezvoltare a culturii materiale si spirituale a societatii. Termenul civilizatie se utilizeaza mai ales pentru a desemna totalitatea valorilor materiale pe o anumita treapta a dezvoltarii lor ("cultura in actiune").
Fig. 1. Relatia dintre valori, principii si norme
Studiul valorilor sociale pe care le urmareste societatea si in slujba carora urmeaza sa actioneze reglementarile juridice formeaza un capitol important al filosofiei drptului denumit axiologie juridica. Problematica valorilor in drept presupune urmatoaerele precizari (Ceterchi, I.&Craiovan, I., 1993):
a.Valorile sociale nu sunt de natura strict si exclusiv juridica, ele avand o dimensiune mult mai larga de natura morala, politica, filozofica, sociala in general.
b.Valorile sociale trebuie intelese in dinamica lor istorico-sociala.
c.Valorile sociale trebuie deduse primordial din filosofia ce prezideaza si orienteaza fortele sociale din respectiva societate.
d.Pe de o parte valorile sociale sunt transpuse in normele juridice, iar pe de alta parte, odata ,,legiferate" aceste valori sunt aparate si promovate in forma specifica reglementarii juridice.
e.Privitor la identificarea si clasificarea valorilor promovate de drept, desi opiniile autorilor de specialitate nu coincid, ele se regasesc in sfere apropiate sau suprapuse. Astfel de valori sunt: justitia sau dreptatea, progresul social, libertatea, egalitatea, fraternitatea, buna conduita, servirea oamenilor si servirea societatii, ordinea si pacea etc.
intre valorile sociale si principiile dreptului exista o interdependenta organica in sensul ca, pe de o parte, principiile dreptului sunt determinate de relatiile sociale, iar pe de alta parte, acestea sunt expresia valorilor promovate si aparate de drept.
Normele sociale se refera la comportamentul indivizilor, la actiunea agentilor sociali, descriind modul cum valorile comunitatii trebuie concretizate in conduita. Normele sociale sunt reguli obligatorii care modeleaza relatiile indivizilor in colectivitate si care regleaza totodata conduitele persoanelor.
Principiile dreptului sunt acele idei generale, postulate calauzitoare sau precepte directoare care stau la baza intregului sistem de drept dintr-o tara orientand reglementarile juridice dar si aplicarea dreptului (Ceterchi, I.&Craiovan, I., 1993). Acestea reprezinta norme juridice de o mare generalitate care influienteaza atat elaborarea dreptului cat si apliacarea sa.
Aceste principii au evoluat in stransa concordanta cu evolutia generala a societatii, ele neavand o valoare si o existenta absoluta in toate timpurile si in toate tarile.
insa, principiile generale ale dreptului se disting de normele dreptului pozitiv (normele juridice).
Norma juridica, ca element constitutiv, de baza al dreptului este o regula de conduita, instituita de puterea publica sau recunoscuta de aceasta , a carei respectare este asigurata, la nevoie, prin forta coercitiva a statului. Orice norma juridica care contine o regula de conduita are o structura clasica: ipoteza, dispozitie si sanctiune. Din perspectiva functionalitatii, norma juridica cuprinde fie o prescriptie imperativa - onerativa sau prohibitiva - fie una permisiva - dispozitiva sau supletiva - fie o recomandare, fie o prescriptie stimulatorie.
Normele juridice ocupa un loc distinct in sistemul normelor sociale prin:
- caracterul lor prescriptiv - prescriu norma de conduita atunci cand
1.Abraham, P., Nicolaescu, V., Iasnic, s. B., Introducere in probatiune, Bucuresti, Editura National, 2001.
2.Balahur, Doina, Fundamente socio-juridice ale probatiunii, Ed. Bit, Iasi, 2001.
3.Banciu, Dan, Control social si sanctiuni sociale, Ed. Victor, Bucuresti, 1999.
4.Butoi, Tudorel (coord.), Victimologie. Curs universitar - perspectiva psihologiei victimale asupra cuplului penal victima-agresor, Editura Pinguin Book, Bucuresti, 2004.
5.Ceterchi, Ioan, Craiovan, Ion, Introducere in teoria dreptului, Ed. All, Bucuresti, 1993.
6.Chantraine, Gilles, Par-dela les murs. Experiences et trajectoires en maison d'arret, Presses Universitaires de France, 1-re edition, 2004.
7.Ciuca, Valeriu, Repere teoretice in sociologia juridica generala, Ed. Sanvially, Iasi, 1998.
8.Ferreol, Gilles, Neculau, Adrian (coord.), Violenta. Aspecte psihosociale, Polirom, Iasi, 2003.
9.Dublea Aurel, s.a., Ghid de practici institutionale in instrumentarea cauzelor cu minori, Asociatia Alternative Sociale, Iasi, 2005.
10.Durnescu, Ioan (coordonator), Manualul consilierului de reintegrare sociala si supra-veghere, Ed. Themis, Fundatia Europeana ,,Nicolae Titulescu", Filiala Craiova, 2002.
11.Institutul National de Criminologie, "Studiu privind evaluarea aplicarii unor ele- mente de justitie restaurativa in Romania", in Evaluarea sistemului de justitie restaurativa in Romania, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2004.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
