Internet protocol version 6

Cresterea neprevazuta a solicitarilor de conectare la Internet a impus cautarea unor noi solutii pentru standardul de protocoale IPv4, in primul rand pentru largirea capacitatii alocate pentru adrese si a cresterii nivelului de securizare a datelor vehiculate. IPv6 (Internet Protocol versiunea 6) cunoscut si sub numele de IPng(Next Generation Internet Protocol), este succesorul lui IPv4.IPng a fost recomandat de catre IPng Area Directors a IETF(Internet Engineering Task Force) la intalnirea din 25 iulie 1994 de la Toronto,prin lucrarea "The recommendation for the IP Next Generation Protocol" , recomandare care a fost aprobata de catre IESG(Internet Engineering Steering Group) si facuta Proposed Standard in 17 noiembrie 1994.

In zilele de inceput ale Internetului, unele organizatii au primit blocuri de adrese excesiv de mari. De exemplu, IBM, Xerox, HP, Dec, Apple si MIT au primit blocuri de adrese "class A" de aproximativ 17 milioane de adrese. (Astfel, HP, care a achizitionat DEC, are mai mult de 33 milioane adrese). Eliberarea acelor blocuri ar necesita un efort imens si ne-ar mai da doar cativa ani: in momentul de fata terminam un bloc de adrese class A in 5 saptamani. Este discutabil cat timp putem face ca spatiul pentru adresele IP sa fie disponibil mai ales ca din ce in ce mai multe echipamente, precum telefoane VoIP se conecteaza la Internet. Asa ca, la inceputul anilor 90 IETF a inceput proiectul noii generatii IP (IP next generation).

Echipamentele noi care sunt conectate la Internet sunt: PDA, telefoane mobile si chiar aparatura electrocasnica. IPv6 ofera o banda larga de adrese IP permitand astfel cresterea numarului de echipamente conectate la Internet. Deadline-ul guvernului american pentru implementarea si conformitatea cu IPv6 este februarie 2008. Companiile, in mod special cele din zona Asia-Pacific, se vor vedea nevoite sa utilizeze IPv6 din necesitatea conectarii a cat mai multor echipamente la Internet. IPv6 este un inlocuitor plug&play pentru IPv4. Toate sistemele de operare si echipamentele actuale de conectare la retea suporta IPv6. La fel sta problema si in cazul furnizorilor de servicii Internet (ISP). Singurul inconvenient care stopeaza expansiunea IPv6 sunt eforturile masive pe care corporatiile trebuie sa le faca pentru readresarea milioanelor de computere, routere si alte echipamente Internet Cu IPv6 problemele cheie ale adreselor, managementului pentru adrese si suportului pentru comunicatii multimedia sunt rezolvate.

Dezvoltarea rapida a retelei Internet a condus la necesitatea reorganizarii sistemului de adrese IP. Cei 32 biti rezervati pentru adrese la standardul IPv4 s-au dovedit insuficienti pentru asigurarea cererii de adrese alocate, in special pentru utilizatorii mobili. Dupa numai 3 ani de la stabilirea directiilor prioritare in care se trebuia actionat, a aparut IPv6, versiunea "next generation" a standardului pentru IP.

Prin extinderea dimensiunii adreselor cu un factor de ordinul 4, de la 32 la 128 biti, se ofera un numar imens de adrese disponibile. In acelasi timp, cresterea spatiului de adrese conduce, in mod firesc, la implementarea unor proceduri de autoconfigurare. Structura de adrese de la IPv6 prevede o migrare usoara si gradata catre retelele bazate pe standardul IPv4. Intr-o prima etapa se prevede transmisia datelor pe vechea infrastructura, prin incapsularea in pachete compatibile IPv4, intre routere existente deja in retea. Pe masura dezvoltarii tehnologice, noile routere IPv6 le vor inlocui pe cele din infrastructura actuala.

2.Implementarea IPv6

Desi crearea unui nou protocol nu este chiar joaca de copii, cea mai grea parte o reprezinta implementarea lui. Nu era rentabil sa se construiasca o infrastuctura complet noua sau sa se decida "gata, trecem la IPv6 in clipa asta". Pentru a evita aceste situatii pe cat posibil IETF au venit cu un numar de tehnici de tranzitie. Cele mai importante sunt dual stack si tunneling.

1.Stiva duala"Dual stack" nu este nimic mai mult decat notiunea ca o gazda poate rula atat IPv4 cat si IPv6 astfel incat sa poata comunica cu hosturi IPv4 prin IPv4 si cu hosturi IPv6 prin IPv6. La nivel de interfata va fi asociata atat o adresa IPv4 cat si una IPv6.Serverul de DNS va trebui sa poata rezolva interogarii IPv6 si va trebui sa contina si intrarii AAAA sau intrari A6. La encapsularea cadrelor peste ethernet in campul protocol va fi precizat protocolul de nivel 3: 0x0800 - IPv4 ,0x86DD - IPv6

Ruterul va mentine doua tabele de rutare.

2.Tunelarea "Tunneling" inseamna ca atunci cand pachete IPv6 trebuie sa treaca prin o parte a retelei ce suporta doar IPv4, pachetele IPv6 sunt puse in pachete IPv4, trimise apoi prin partea exclusiv IPv4 a retelei si apoi bucata IPv4 este eliminata si pachetele isi continua drumul spre IPv6.

Se pot implementa doua metode de tunelare:

-tunelare configurata manual

-tunelare automata:1. pentru aceasta metoda trebuie folosite adrese compatibile IPv4;

2. adresele IPv6 vor contine adresa IPv4 a capatului tunelului(nu a destinatiei finale).

Tunelarea presupune adaugarea unui antet IPv4 in fata antetului IPv6 .

Observatii:

1. Daca aceasta operatiune duce la depasirea MTU ruterul va trebui sa se ocupe de fragmentare

2. Valoarea campului "protocol" din acest nou antet va fi 41