Imaginarul religios

Domeniul imaginarului

Domeniul este constituit din ansamblul de reprezentari care depasesc limita impusa de constantele experientei umane si de deductiile pe care aceasta experienta le autorizeaza. Fiecare cultura, fiecare societate, fiecare nivel al unei societati complexe isi are propriul imaginar. in alti termeni, limita dintre real si imaginar se dovedeste variabila chiar si atunci cand teritoriul traversat de el nu este altul decat intreg campul experientelor umane, de la cel mai colectiv social la cel mai intim personal. Curiozitatea starnita de orizonturile cele mai indepartate ale spatiului si timpului, taramurile necunoscute, originea omului si a natiunilor. Angoasele inspirate de necunoscutele nelinistitoare cu privire la viitor si la prezent. Atentia acordata miscarilor inconstiente ale sufletului (viselor spre exemplu). intrebarile asupra mortii, armonizarile dorintelor ca si represiunea acestora. Constrangerile sociale generatoare de scenografii sau de refuzuri, atat prin povestiri utopice citite sau ascultate, prin imagini si prin joc, prin arta serbarii si a spectacolului.

Imaginarul ca obiect al istoriei

Contradictie aparent insolubila, dar de care trebuie sa luam cel putin cunostinta, Imaginarul societatilor europene trecute nu s-a constituit decat recent in obiect al investigatiilor istorice. Epocile medievala si moderna l-au avut in vedere ca o prelungire vie in sanul propriei culturi, in care a crezut sau l-a cenzurat, dupa teme si medii. Distantarea istorica fata de imaginar nu s-a produs decat odata cu epoca Luminilor, care s-a desprins de vechea mostenire, cu romantismul care s-a resimtit prin gustul sau estetic si prin pietate nationala, cu stiinta care incheie secolul XIX si incepe secolul XX, pozitivista ce mai adesea, sau cel putin fondata explicit pe o ierarhie a culturilor, legata de ideea de progres.

Problematica imaginarului se schiteaza deja odata cu revolutia coperniciana, care a stimulat in deceniile urmatoare un avant spectacular si conjugat al stiintelor umane si al istoriei. Toate accepta organizarea culturilor trecute si prezente intr-un clasament sistematic dar nu mai ierarhizat si isi fixeaza ca scop intelegerea totala a omului, fiinta sociala si individ. Astfel s-a deschis foarte mult spre studiul istoric al acestui domeniu al imaginarului trecut in care istoria asculta stiintele umane ca antropologia sau psihanaliza si nu renunta sa puna propriile sale intrebari: cum sa utilizeze achizitiile acestora pentru un material situat intr-un punct indepartat al timpului? si cum sa explici schimbarile survenite in acest repertoriu? Problema vasta, cu adevarat pentru a fi tratata aici, deoarece ea atinge domeniile traditional mitologizate de istoria foarte scurta ca istoriile religiilor, istoriile literaturii si istoriile artei.

Primele cercetari

Opera lui Jules Michelet a deschis calea in acest domeniu ca si in altele si cu elocventa particulara. Atent la miscarile care s-au manifestat in profunzimea "vechiului popor al Frantei", eroul operei sale, el simte mai degraba decat intelege elanurile care-i arunca pe cei umili pe drumurile cruciadelor sau a sperantelor milenariste. Adesea el investeste cu puternica sa viziune asupra naturii, a feminitatii si a vietii personajului vrajitoarei careia ii dedica o carte (La Sorciere, 1862). Dupa Michelet, putem semnala convergenta pe care opera lui Sir James Frazer o stabileste la sfarsitul sec. XIX intre mituri si rituri in Antichitatea clasica si cele ale popoarelor zise salbatice. Creanga de aur nu contine istorie in sensul diacronic al termenului si aceasta este una din slabiciunile ei, ci un efort de analiza comparativa sistematica si in care facand o munca de pionierat i-a adus o mare popularitate. Este ,,la belle epoque" a istoriei religiilor si nu vom cita ca exemplu decat studiile magistrale ale belgianului Franz Cumont asupra modului in care, sub influenta intelepciunii si a ritualurilor venite din Orient, oamenii Imperiului Roman si-au imaginat nemurirea si caile care conduceau spre ea.

Perioada fecunda dintre cele doua razboaie mondiale marcheaza adevaratul debut al cercetarilor azi in curs. Imaginarul isi gaseste locul in tanara istorie a mentalitatilor si se limpezeste prin lucrari apartinand acesteia, dincolo de omul medieval la Marc Bloch, reprezentarea lumii contemporanilor lui Rabellais la Lucien Febvre. Adesea imaginarul unei epoci in intreg contextul sau mental cultural si social devine obiect esential

-Diodor din Sicilia, Biblioteca istorica, Bucuresti, 1981.

-Hellanicos, Obiceiuri barbare, in Izvoare , 1, Bucuresti, 1960, p.21.

-Herodian, Istoria Imperiului roman dupa moartea lui Marc Aureliu, Bucuresti, 1960.

-Herodot, Istorii, 1-2, Bucuresti, 1964.

-Homer, Iliada, Bucuresti.

-Iordanes, Getica, in FHDR, II, Bucuresti, p.407-431.

-Iulianus Caesar, imparatii,

-* * * Izvoare privind istoria Romaniei, 1, Bucuresti, 1960.

-Macrobius, Saturnalia, Bucuresti, 1961.

-Ovidiu, Metamorfoze, Bucuresti, 1959.

-Ovidiu, Scrisori din exil, Bucuresti, 1957.

- Platon, Charmides, in Opere, I, Bucuresti, 1975.

-Plinius cel Batran, Istoria naturala, in Izvoare , 1, Bucuresti, 1960.

-Plutarh, Vita Themistocle, in Vieti paralele, I, Bucuresti, 1960.

-Pomponius Mela, Descrierea pamantului, in Izvoare , 1, Bucuresti, 1960, p.389-391.

-Strabon, Geografia, I-III, Bucuresti, 1973, 1983.

-Tacitus, Despre originea si tara germanilor, in Opere, II, Bucuresti, 1963.

-Titus Livius, De la fundarea Romei, I-IV, Bucuresti, 1961.

-Trogus Pompeius, Istoria lui Filip, in Izvoare , 1, 1964, p.350-361.

-Vergilius, Eneida, Bucuresti, 1980.

-Xenofon, Anabasis, Bucuresti, 1964.

II. Lucrari generale

-Barbulescu, M., Interferente spirituale in Dacia romana, Cluj, 1984.

-Berciu, D., Arta traco-getica, Bucuresti, 1969.

-Berciu, D., Buridava dacica, 1, Bucuresti, 1981.

-Bessonova, S.S., Religioznyie predslavenia skifov, Kiev, 1983.

-Breuiller, J.-L., Organisation sociale/organisation spatiale. Societe et necropole, PUF, Paris, 1992.

-Bruckner, O., Rimska keramika u Jugoslaveskom delu provincije Donje Pannonije, Beograd, 1981.

-Brunaux, J.-L., Les Gaulois. Sanctuaires et rites, Paris, 1986.

-Bunker, E.C., Bruce, Ch., Farkas, A., ,,Animal style" Art from East to West, New York, 1970.

-Burda, st., Tezaure de aur din Romania, Bucuresti, 1979.

-Crisan, I.H., Ceramica daco-getica. Cu speciala privire la Transilvania, Bucuresti, 1969.

-Crisan, I.H., Burebista si epoca sa, Bucuresti, 1977.

-Crisan, I.H., Spiritualitatea geto-dacilor, Bucuresti, 1986.

-Crisan, I.H., Civilizatia geto-dacilor, Bucuresti, 1993