Varsta prescolara (3-6/7 ani) a fost multa vreme considerata o etapa neimportanta din punctul de vedere al achizitiilor psihologice, un interval de timp in care copiii nu fac nimic altceva decat sa se joace De fapt, chiar acest joc are o importanta cruciala. Intr-un fel este echivalentul ,,muncii adultului" Prin joc copiii isi dezvolta abilitatile cognitive si invata noi modalitati de interactiune sociala. Asa se face ca etapa prescolara este una a schimbarilor semnificative, nu doar fizice, ci si mentale si emotionale.
Obiective operationale:
Dupa lectura acestui capitol, ar trebui sa reusiti sa:
i Prezentati principalele caracteristici ale dezvoltarii fizice in perioada prescolara
i Explicati in ce constau principalele moduri de organizare a cunostintelor la prescolari
iAratati care sunt sistemele simbolice externe
iIdentificati principalele particularitati ale rationamentului si ale rezolvarii de probleme la varsta prescolara
iSchitati caracteristicile de baza ale atentiei si memoriei
iPrezentati abilitatile conversationale la aceasta varsta
i Prezentati principalele achizitii ale dezvoltarii personalitatii si ale dezvoltarii sociale
1. Dezvoltarea fizica
- In aceasta perioada ritmul de crestere este incetinit, dar apar importante progrese in coordonarea motorie si in dezvoltarea musculaturii; de asemenea cartilajele se osifica. Nutritia joaca un rol important in acest proces maturational, ca si in dezvoltarea danturii.
Baietii sunt ceva mai inalti si cantaresc mai mult decat fetele.
- Se inregistreaza importante progrese in coordonarea ochi-mana si in coordonarea musculaturii fine. De obicei, baietii exceleaza in sarcini care presupun forta fizica, in timp ce fetele se "specializeaza" in coordonari mai fine ale musculaturii.
Aceasta coordonare duce la o capacitate crescuta de satisfacere a dorintelor proprii si la un sentiment accentuat de competenta si independenta.
- Bolile mai frecvente ale acestei perioade sau << bolile copilariei >> (rujeola, varicela, scarlatina) duc la cresterea imunitatii, dar chiar mai mult decat atat, par a avea si efecte benefice in registrul emotional si cognitiv (Parmelee, 1986). In primul rand, ele atrag atentia copilului asupra diferitelor sale stari si senzatii, facandu-l sa isi constientizeze mai mult sinele fizic. De asemenea boala il invata pe copil cum sa ii faca fata, dezvoltand in acest fel un sentiment de competenta. In cazul unei boli contagioase care se raspandeste la cei apropiati, copilul are sansa de a observa cum fratii, prietenii sau chiar parintii trec prin experiente similare cu ale sale - un exercitiu util de dezvoltare a empatiei.
Principalele modificari fizice
Apar modificari ale conformatiei corpului, care se produc gradual dar sunt suficient de ample pentru a face copilul de 3 ani sa arate ca un bebelus, iar pe cel de 6 ani sa prefigureze viitorul adult. Dezvoltarea fizica este puternic legata de alimentatie si de ingrijirea sanitara.
Dezvoltarea e in principal pe verticala, castigandu-se in jur de 7 cm inaltime si 2 kg greutate pe an.
Se contureaza diferente intre cele doua sexe, majoritatea studiilor dovedind insa ca ele nu sunt determinate atat biologic, cat prin asumarea rolurilor culturale (de exemplu, este interesant ca, in timp ce in India la aceasta varsta baietii sunt mai inalti, in SUA fetele sunt mai inalte si mai robuste.)
Aceasta crestere in inaltime si in greutate e extrem de importanta, pentru ca in reprezentarea copiilor ea este asociata cu dezvoltarea cognitiva (inteligenta), avand un rol in dezvoltarea stimei de sine.
Putem vorbi de o reala maturizare cerebrala : la 5 ani creierul copilului catareste 90 % din creierul adult (in principal datorita procesului de mielinizare), desi intregul corp al copilului reprezinta doar o treime din dimensiunile adultului.
La varsta de aproximativ 4 ani putem vorbi despre o veritabila integrare senzoriomotorie. Tot la 4 ani acuitatea vizuala, perceperea detaliilor este maxima.
Pana la 5-6 ani vederea de aproape este mai slaba decat vederea la distanta. De asemenea, pana la 6 ani maturizarea sistemului optic nu este completa, de aceea copilul nu poate baleia mai multi stimuli simultan, asa incat prinde un numar mic de stimuli in campul atentional si "ghiceste" restul.
Catre 7 ani se considera ca are loc maturizarea ariilor ce raspund de abilitatile atentionale.
Apar modificari si la nivelul organelor interne:
- Se lungeste traheea (scade frecventa infectiilor respiratorii)
- Creste volumul vezicii urinare, concomitent apare un control sporit al mictiunii si disparitia treptata a enurezisului nocturn.
- Creste volumul intestinelor.
- Are loc fortificarea sistemului imunitar.
- Se regleaza temperatura corpului: media scade de la 37,6?C cat era la un an, la 37?C la sapte ani.
Abilitatile motorii:
- La varsta de 5 ani copiii merg cu multa usurinta, se catara, patineaza, merg pe bicicleta.
- Se dezvolta abilitati motorii grosiere (majoritatea sunt invatate de la alti copii, de unde se vede importanta critica a prezentei tovaratilor de joaca): de exemplu, alearga fara sa se impiedice.
- Se dezvolta si abilitati motorii fine (insusite de la adulti,dar mai greu si mai lent datorita controlului muscular si cognitiv inca incomplet eficient): toarna sucul in pahar, mananca folosind furculita - deci se poate constata o coordonare ochi-mana tot mai adecvata.
- Nivelul de activitate: - maxim in jurul varstei de 2, 3 ani, reflectat mai ales in frecventa schimbarilor de activitate, in deplasarea continuua dintr-un punct in altul. Pericolele apar datorita cazaturilor frecvente si riscului crescut al acidentelor rutiere (pana la 6,7 ani baietii de doua ori mai predispusi la astfel de accidente).
Copilul se implica in jocuri dinamice prin care isi "testeaza" forta fizica dobandita.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
