1.1. Introducere. Definitii. Precizari terminologice
Comunicarea - ca schimb de mesaje intre indivizi - la nivelul simtului comun si
in marea majoritate a cazurilor, este inteleasa ca fiind comunicare verbala; in mod cu
totul conventional, in vorbirea curenta, cotidiana nu se spune ''am comunicat cu X'' ci
''am vorbit cu X''.
Comunicarea interumana se realizeaza pe cele patru niveluri, de mai jos, si
anume:
1. Logic (verbal):
- direct sau oral;
- indirect sau scris.
2. Paraverbal;
3. Nonverbal;
4. Energetic.
Dintre acestea, nivelul logic al limbajului verbal (deci al cuvintelor) reprezinta
doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum,
viteza de rostire etc.) si 55% la nivelul nonverbal (gesturi, mimica, dinamica mimicii,
miscari ale trupului sau a unor parti ale trupului). Acest procentaj a fost publicat la
mijlocul anilor'70, de catre autorii A. Mehrabian si M. Weiner, in lucrarea "Decoding of
inconsistent communication". Se observa ca, in acea perioada de timp, problema
comunicarii energetice inca nu se punea.
1.2. Tipurile de comunicare
Studierea in ansamblu a primelor 3 niveluri de mai sus va determina intelegerea
mesajului din perspectiva complexitatii tipurilor de comunicare - vezi fig. 1. Astfel, in
acest subcapitol vor fi prezentate trasaturile specifice fiecarui tip de comunicare,
evidentiind acele elemente definitorii utile in situatiile de afaceri, dupa cum urmeaza:
TEHNICI DE COMUNICARE IN AFACERI
11
Comunicarea verbala - ceea ce se comunica prin rostirea si descifrarea
intelesului simbolic al cuvintelor. Cuvantul este materia prima a comunicarii verbale; la
randul lui, ecesta este alcatuit dintr-o succesiune de semne cu valoare simbolica.
Fig. 1 - Tipurile de comunicare: CV - comunicare verbala; CNV - comunicare
nonverbala ; CPV - comunicare paraverbala, CE - comunicare energetica.
Multimea semnelor verbale alcatuieste alfabetul unei anumite limbi, asa dupa cum
asociind doua cite doua semne verbale, dar intr-o ordine stricta - consoana + vocala -, se
obtine alfabetul muzical, care nu este alceva decat o multime finita de note muzicale.
Pentru alfabetul verbal, unitatea infinitezimala care nu se mai poate descompune
este litera, inteleasa ca asocierea formala dintre o reprezentare grafica data si un anumit
inteles. De exemplu, relatia de asociere dintre elementele unei multimi care formeaza
domeniul de valori (de lucru) va realiza o corespondenta cu elementele unei alte multimi,
care se numeste codomeniu. Aceasta abordare matematica va fi utila si in cadrul
pragmaticii lingvistice. Astfel, unui semn grafic ii corespunde un inteles, unul si numai
unul, in timp ce unui inteles ii pot corespunde mai multe semne grafice. De exemplu,
intelesului de "B" ii sunt asociate, in diferite culturi, mai multe reprezentari grafice. In
limbile indo-europene, semnul grafic atasat intelesului de "B" este B, in timp ce in limba
araba, semnul grafic atasat acestui inteles este ?
Asocierea semnelor grafice intr-o anumita ordine determina un nou inteles: daca
ne referim la semnul grafic al literei, prin ordonarea acestora rezulta un cuvant. Astfel,
intelesului de "trandafir" ii sunt asociate diferite insiruiri formale de semne grafice: in
limba romana t r a n d a f I r , in limba engleza r o s e , in limba germana R o s e, in
limba araba ? ? ? ? etc.
Tipurile de comunicare
CV CNV CPV CE
TEHNICI DE COMUNICARE IN AFACERI
12
Cuvantul inseamna limbaj verbal, simbolic, indiferent daca este rostit sau scris.
Din acest punct de vedere, comunicarea scrisa este tot comunicare verbala pentru ca se
bazeaza tot pe limbajul cuvintelor. Expresia sonora din oralitate este inlocuita cu expresia
grafica a cuvantului scris.
Concluzie
Comunicarea verbala se realizeaza cu ajutorul cuvintelor spuse (verbalizate) sau
scrise (scriptic).
Comunicarea paraverbala - ceea ce se comunica prin voce (volum, intonatie,
intensitate, ritm, accent, pauze etc.) si prin manifestari verbale fara continut verbal, cum
ar fi: rasul, tusea, geamatul, oftatul, ragaitul, tipatul etc.
Concluzie
Inflexiunile vocii, intensitatea acesteia, incarcatura energetica a undelor sonore
sunt tot atatea forme de comunicare paraverbala.
Comunicarea non-verbala - se refera la gesturi, mimica, expresii / exprimari tacite.
Mutimea gesturilor, a mimicii si a expresiilor atitudinale se poate constitui intr-un limbaj
nonverbal, cu particularitati in diferite culturi.
Concluzie:
Este important de retinut ca intelesurile gesturilor si ale mimicii sunt uneori
diferite de la o cultura la alta.
Ultimele doua forme de comunicare (paraverbala si nonverbala) insotesc, de
regula, comunicarea verbala; de multe ori, adevaratul inteles al unui mesaj este influentat
de nonverbal sau paraverbal. Decodificarea mesajului nonverbal sau paraverbal si
impactul acestuia asupra receptorului depind de urmatorii factori:
- coerenta interna a individului;
- capabilitatea de disimulare;
- abilitatea si puterea de manipulare a individului;
- capabilitatea de autocontrol a cpmunicarii pe cele doua niveluri: nonverbal si
paraverbal.
Andre de Peretti, Jean Andre Legrand, Jean Boniface Tehnici de comunicare,
Editura Polirom, Iasi 2001;
2. Baddeley, Allan, Memoria umana, Editura Teora, Bucuresti 1999;
3. Badescu, Ilie, "Istoria sociologiei", Editura PAIDEA, Bucuresti 1999;
4. Becker, Gary S., Comportamentul uman -- o abordare economica, Bucuresti,
Editura All, 1998;
5. Birkenbihl, Vera F., Antrenamentul comunicarii sau arta de a ne intelege,
Bucuresti, Editura Gemma Pres, 1998;
6. Birkenbihl, Vera F., Semnalele corpului -- cum sa intelegem limbajul corpului,
Bucuresti, Editura Gemma Press, 1999;
7. Cohen, David., Limbajul trupului in relatiile de cuplu, Bucuresti, Editura
Polimark, 1997;
8. Cornelius, Helena si Shoshana Faire, Stiinta rezolvarii conflictelor, Bucuresti,
Editura Stiinta & Tehnica, 1996;
9. Dragan, Ion, Paradigme ale comunicarii de masa, Bucuresti, Casa de Editura si
Presa ,,Sansa" SRL, 1996;
10. FISHER, Robert, Ury, William, ,,Getting to Yes" (New York: Penguin Books,
1981);
11. Golu, Pantelimon, Fundamentele psihologiei sociale, Editura Ex Pontis,
Bucuresti 2001;
12. Hauck, Paul, Cum sa iubesti pentru a fi iubit, Bucuresti, Editura Polimark,
1999;
TEHNICI DE COMUNICARE IN AFACERI
110
13. Joule R.V. & J.L. Beauois, Tratat de manipulare. strategii recomandate celor onesti,
dar mai ales celorlalti , Oradea, Editura Antet, 1997;
14. Lelord Francois si Cristophe Andre, Cum sa ne purtam cu personalitatile
dificile,. Iasi, Editura Trei, 1998;
15. Malita, Mircea, Teoria si practica negocierilor, Bucuresti, Editura Politica,
1972;
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.