Infarctul miocardic și angină instabilă

Generalitati

Infarctul miocardic (sau atac de cord), se produce prin blocarea uneia sau mai multor artere coronare. Arterele coronare furnizeaza sange oxigenat inimii. Blocajul arterei se produce atunci cand o placa ateromatoasa din interiorul coronarei se rupe si se formeaza un tromb (cheag de sange) in jurul ei.

Placa ateromatoasa si trombul vor obstructiona fluxul sanguin catre celulele miocardice, privandu-le astfel de oxigen si nutrienti. In lipsa aportului sanguin, celulele musculare ale inimii vor muri. In cazul in care in timpul infarctului este afectata o arie mare a miocardului, se poate produce moartea. Infarctul miocardic necesita terapie de urgenta pentru a restabili fluxul sanguin.

Angina reprezinta un tip de durere retrosternala ce se produce in cazul in care fluxul sanguin miocardic nu este suficient, cel mai frecvent apare prin diminuarea calibrului vaselor de sange (arterelor coronare). Angina stabila apare dupa un anumit efort sau o activitate fizica si poate fi prevazuta.

Angina instabila apare ca:

- o modificare in manifestarea anginei stabile

- o durere retrosternala ce apare in repaus sau la un exercitiu minor; durerea retrosternala poate fi mai severa si dureaza mai mult sau nu raspunde la administrarea de nitroglicerina

- aparitia anginei la o persoana care nu a avut astfel de manifestari in antecedente.

Deoarece angina instabila poate evolua spre infarct miocardic, ea necesita tratament de urgenta.

Durerea retrosternala nu este prezenta in toate cazurile. Intr-un studiu recent realizat pe 700 de pacienti tratati de infarct miocardic, 47% s-au prezentat la camera de garda pentru alte simptome decat durerea retrosternala. Aceste simptome au fost: dispnee (respiratie alterata, sete de aer), ameteala, oboseala, slabiciune sau durere abdominala. Femeile, bolnavii de diabet sau persoanele invarsta au dureri retrosternale intr-un procent mai mic si mai frecvent au alte simptome.

Protocolul in cazul infarctului miocardic

In cazul in care persoana suspicioneaza un infarct miocardic si i-a fost prescrisa nitroglicerina, este indicat sa se administreze o pastila de nitroglicerina. Dupa 5 minute, in cazul in care durerea nu cedeaza sau se inrautateste, se indica apelarea la serviciile de urgenta.

In cazul in care se presupune un infarct miocardic sau angina instabila si nu s-a prescris nitroglicerina, este indicata prezentarea la camera de garda sau apelarea la ambulanta. Este important sa se inceapa tratamentul cat mai repede.

In cazul in care nu se poate apela la ambulanta, se indica prezentarea la camera de garda. Nu este indicat sa se conduca masina in aceasta stare, decat in cazul in care nu sunt alte alternative. Nu se asteapta sa se vada daca vor trece simptomele, deaorece aceasta optiune poate fi fatala.

In fiecare an aproximativ 40% din infarctele miocardice sunt fatale, iar dintre acestea mai mult de jumatate din morti se produc in camera de garda sau inainte de a ajunge la spital.

Dupa ce s-a sunat la salvare, se va mesteca o aspirina. Un studiu recent a demonstrat ca cei care iau aspirina in timpul atacului de cord si pentru inca o luna dupa, au avut un risc mai mic de a muri din cauza unei complicatii a atacului sau din cauza atacului, decat cei care nu au luat aspirina.

Angina instabila poate duce la infarct miocardic sau stop cardiac (oprirea inimii). In cazul suspiciunii anginei instabile se recomanda aceleasi masuri ca in cazul infarctului miocardic.

Cauze

Cauza principala atat a anginei instabile cat si a infarctului miocardic este boala coronariana. Boala coronariana se produce atunci cand apar placi ateromatoase de-a lungul peretilor interni ai arterelor coronare si astfel se reduce fluxul sanguin spre inima. La majoritatea persoanelor boala coronariana debuteaza in adolescenta si se dezvolta pe parcursul anilor.

Valorile crescute ale colesterolului, hipertensiunea arteriala si fumatul, deterioreaza arterele si contribuie la formarea placilor de aterom. Procesul prin care se formeaza placile se numeste ateroscleroza. Placile de aterom sunt depozite de colesterol, calciu si alte substante acoperite de o capsula fibroasa. In cazul in care va aparea o tulburare brusca a presiunii sanguine, artera se va contracta brusc sau sunt prezenti alti factori (ca inflamatia), capsula fibroasa a placii de aterom se poate rupe sau fisura. Organismul va incerca sa repare acea ruptura sau fisura, in acelasi mod in care repara o leziune a pielii, prin formarea unui tromb la suprafata capsulei. Trombul format poate obstructiona complet artera, blocand fluxul sanguin spre muschiul inimii si astfel se produce infarctul. Placile de aterom nou formate au riscul cel mai mare de ruptura. Capsula fibroasa de pe o placa de aterom nou-formata are tendinta mai accentuata de a se rupe sau de a se fisura (este mai instabila) decat capsula mai groasa a unei placi de aterom mai vechi.

Placile de aterom nu sunt intotdeauna cauza infarctului miocardic. In unele cazuri, destul de rar, spasmul coronarian si contractura, pot obstructiona complet fluxul sanguin si produce infarct miocardic. Cel mai des, in aceste cazuri, tot ateroscleroza este implicata, dar exista cazuri in care alti factori produc spasmul. Cocaina, vremea rece, episoadele de stres emotional pot produce spasm arterial. In multe alte cazuri nu se cunoaste cauza acestor spasme.

Trombul format pe o placa de aterom rupta sau fisurata, poate sa nu fie destul de mare pentru a bloca artera complet, dar poate diminua fluxul sanguin in teritoriul vascularizat de artera respectiva, cauzand angina instabila. Angina instabila poate reprezenta un semn ca va urma un infarct miocardic, deoarece acel tromb poate creste in dimensiuni si obstrua complet artera. In cazul in care trombul este dizolvat, infarctul miocardic imediat va fi evitat, dar organismul va incerca de-a lungul timpului sa repare capsula lezata a placii de aterom. De asemenea o placa de aterom proaspat reparata poate fi instabila. Probabilitatea de a se rupe din nou este mare, fiind astfel un factor de risc important pentru un nou infarct miocardic.

Factori precipitanti

In multe cazuri nu se cunoaste sigur cauza producerii atacului de cord.

Uneori organismul elibereaza adrenalina si alti hormoni in fluxul sanguin, ca raspuns la unele stari emotionale intense de genul furie, frica.

Exercitiile fizice intense, stresul emotional, lipsa de somn, si supraalimentatia pot fi de asemenea factori precipitanti. Adrenalina creste tensiunea arteriala si ritmul cardiac si poate cauza spasm coronarian, lucruri ce pot determina ruptura unei placi de aterom instabile.

Cocaina si nicotina, ce poate fi gasita in produsele cu tutun, pot produce efecte similare.

Simptome

Simptomul cel mai frecvent al infarctului miocardic este durerea retrosternala severa, desi aceasta senzatie nu este tot timpul prezenta.

In unele cazuri se produce infarctul miocardic silentios, fara simptome, dar acesta este rar.

Majoritatea persoanelor cu infarct miocardic au dureri retrosternale si cel putin unul din simptomele urmatoare:

- senzatie de sufocare, corp strain in gat si simt nevoia tot timpul de a inghiti

- transpiratii reci

- greata

- senzatie de moarte iminenta

- dificultati in respiratie sau imposibilitatea de a respira

- palpitatii sau senzatia ca inima bate repede si neregulat (palpitatiile sunt un simptom comun si la persoanele sanatoase, dar ele pot semnaliza si o boala arteriala coronariana)

- senzatie de amorteala sau disconfort in mana sau in brat.

Persoanele care au avut infarct miocardic au descris durerea retrosternala in mai multe feluri.

Durerea poate fi descrisa sub urmatoarele forme:

- senzatie de presiune, greutate, apasare, strangere, disconfort, arsura, durere ascutita (mai putin comun) sau durere confuza; persoanele de obicei pun pumnul pe piept atunci cand sunt rugati sa descrie durerea

- poate iradia de la nivelul toracelui in umarul stang si in mana stanga (cel mai frecvent loc de iradiere) sau in alte regiuni, inclusiv spate, abdomenul superior si mana dreapta

- poate fi difuza, localizarea exacta a durerii este de obicei greu de realizat

- nu se amelioreaza printr-un inspir fortat sau prin apasare pe piept

- debuteaza de obicei cu o intensitate mica si va creste in intensitate pe parcursul catorva minute pana la un maxim. Senzatia de disconfort poate fi intermitenta. Durerea retrosternala ce atinge maximul intensitatii in cateva secunde poate fi un semn al altei afectiuni, anevrismul de artera aorta.

Se indica apelarea la serviciile de urgenta atunci cand:

- durerea retrosternala se agraveaza sau nu dispare pe parcursul a 5 minute, in special daca se asociaza cu tulburari de respiratie, greata sau tulburare de constienta

- durerea retrosternala nu se amelioreaza sau se inrautateste intr-un interval de 5 minute dupa administrarea de netroglicerina.

Diferenta intre angina instabila si infarctul miocardic poate sa nu fie intodeauna usor de realizat. De cele mai multe ori simptomele sunt similare. Ambele afectiuni necesita tratament de urgenta.

Persoanele care au avut angina instabila au descris durerea cu urmatoarele caracteristici:

- debut in ultimele 2 luni si agravare in timp

- frecventa a durerii de 3 sau mai multe ori pe zi

- brusc isi creste intensitatea, devina mai frecventa, dureaza mai mult si este provocata de activitati mai mici decat in trecut

- apare si in repaus, fara sa fie precipitata de exercitii fizice