Ramura biologiei, ansamblul de discipline experimentale, care se ocupa cu
studiul microorganismelor unicelulare, invizibile cu ochiul liber (ciuperci microscopice,
alge, bacterii, virusuri, protozoare) se numeste microbiologie.
Microbiologia studiaza procesele fizice, chimice si biologice legate de
activitatea microorganismelor, pentru a putea folosi pe cele utile si pentru a
contracara procesele daunatoare omului.
Rolul microorganismelor este foarte important pentru planeta noastra, Pasteur
spunand ca daca activitatea acestor fiinte minuscule ar inceta, viata nu ar fi posibila.
Microorganismele, cele mai vechi, mai numeroase si mai diversificate forme
de viata de pe pamant, au rol in descompunerea materiei organice, mentin fertilitatea
solului.
Microorganismele realizeaza procesul de mineralizare a materiei organice,
avand o contributie esentiala in circulatia materiei in natura, proces fara de care solul
ar saraci in elemente biogene ducand la disparitia vietii.
In mediul marin, microorganismele participa, prin trasformarea substantelor
din acest mediu, la circuitul elementelor biogene, la fenomenele geologice submarine
cauzand, din pacate si neajunsuri (boli ale pestilor, actiunea corosiva, etc.).
Microorganismele au rol deosebit in formarea zacamintelor petroliere, de
carbuni, de salpetru, de sulf, in formarea minereurilor de fier.
Microorganismele sunt utilizate in diferite ramuri ale industriei.
In industria alimentara sunt utile la fabricarea alcoolului etilic, obtinerea vinului,
a berii, in industria panificatiei, la producerea de acid acetic (otet), la prepararea
produselor lactate (lapte acru, iaurt, branzeturi), obtinerea muraturilor.
Deosebit de utila este, pentru industria medicamentelor, biosinteza microbiana
a vitaminelor (B1 , B2, B12, C, A, D2) , biosinteza substantelor antibiotice, etc.
Agricultura moderna utilizeaza din ce in ce mai mult cunostintele de
microbiologie.
Din pacate microorganismele cauzeaza multe neajunsuri prin procesele de
degradare microbiana: degradarea documentelor de piatra, coroziunea microbiana a
metalelor, descompunerea alimentelor, biodeteriorarea cauciucului, a maselor
plastice, a textilelor, a hartiei, a diferitelor opere de arta etc.
3
Cele mai multe microorganisme sunt utile, doar o parte fiind implicate in
patologie.
In medicina microorganismele sunt deosebit de importante avand atat efecte
benefice asupra organismului uman cat si efecte patogene, cauzand boli ale omului
si animalelor.
Disciplinele microbiologiei sunt la fel de variate ca si microorganismele.
Dupa domeniul de activitate in care se aplica notiunile de microbiologie se
disting diferite ramuri aplicative ale acesteia: microbiologia solului, microbiologia
marina, microbiologia industriala, microbiologia agricola, microbiologia medicala,
microbiologia veterinara etc.
Microbiologia medicala se ocupa cu studiul microorganismelor care au actiune
benefica sau dimpotriva, daunatoare asupra organismului uman (micro = mic, bios =
viata).
Unele discipline ale microbiologiei sunt fundamentale: protozoologia,
micologia, bacteriologia, virologia, genetica si taxonomia bacteriana si mai nou
ingineria genetica.
In formarea medicului este indispensabila dobandirea cunostintelor de
microbiologie pentru ca, indiferent de ramura medicinii pe care o va alege, se va lovi
de infectii care reprezinta aproximativ 3/4 din patologia umana. Cunostintele de
microbiologie vor ajuta la:
1.stabilirea diagnosticului etiologic al bolilor infectioase ;
2. alegerea tratamentului antiinfectios profilactic sau curativ, cel mai adecvat;
3. cunoasterea metodelor de profilaxie a bolilor infectioase.
Este foarte important ca medicul sa rationeze "microbiologic":
sa cunoasca microorganismele care populeaza elementele ambientului ca
si biotopurile organismului uman;
sa cunoasca modul de transmitere al microorganismelor;
sa cunoasca urmarile contaminarii cu microorganisme in practica medicala
si chirurgicala;
sa cunoasca rolul microorganismelor pentru sanatate si boala;
sa cunoasca etiopatogenia bolilor infectioase;
sa actioneze in asa fel incat sa previna contaminarea microbiana a
pacientului, a personalului din spital sau a sa;
Sa stie recolta corect un produs patologic destinat examenului
bacteriologic;
Sa aiba cunostinte temeinice referitoare la terapia antimicrobiana.
Buiuc D., NeguN M.: ,,Tratat de microbiologie clinica", Editura Medicala, 1999
Buiuc D.: ,,Microbiologie medicala. Ghid pentru studiul si practica medicinei",
Ed. A VI-a, Editura ,,Gr.T.Popa" Iasi, 2003
Popa M. I.: ,,Microbiologie generala si microbiologie speciala", Editura Concept
Publishing House, 1999
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
