Rolul mass-media

Cea mai cunoscuta tipologie a variatelor teorii privind rolul mass media este cea propusa de trei profesori americani, Fred Siebert, Theodore Peterson si Wilbur Schrammm, in 1956, in cartea "Patru teorii despre presa", de referinta pentru orice dezbatere referitoare la misiunea mass media.

Cele patru teorii normative, aparute in momente istorice si in zone geopolitice diferite, sunt: modelul autoritarist, modelul liberal, modelul comunist si modelul ciului public.

Modelul autoritarist reprezinta prima concretizare filosofica si institutionala a relatiei dintre stat si mass media, deci prima incercare de a defini misiunea sociala a mass media. Potrivit lui Fred Siebert, "problema esentiala, in majoritatea sistemelor autoritariste, este aceea a stabilirii unei forme de constrangere si a unui control efectiv asupra unei prese care opereaza pe baza proprietatii private".

Din perspectiva unei filosofii autoritariste, indivizii ar trebui sa se supuna autoritatilor superioare, intruchipate de instante cu puteri aproape nelimitate - biserica, regalitatea, statul. Drept urmare, ei ar trebui sa sprijine, prin activitatea lor, scopurile si caile de actiune propuse de aceste instante, considerate capabile sa cunoasca mai bine decat oricine ceea ce este necesar, folositor sau dezirabil pentru fiecare ins in parte si pentru societate, in ansamblui ei. intr-o asemenea logica, mass media nu pot actiona decat in interiorul campului de teme si de interese fixate de strategia generala a autoritatilor: ele trebuie sa sprijine intentiile si faptele acestora, sa le justifice, sa fie, intr-un cuvant, un instrument de promovare a intereselor acestora. Controlul se exercita printr-un sistem de privilegii si restrictii.

Conform modelului comunist, mass media reprezinta o arma a Puterii, dotata cu misiuni si sarcini precise: educarea maselor, mobilizarea lor pentru indeplinirea unor obiective politice si economice, combaterea dusmanilor, preamarirea realizarilor regimului etc.

Aceste obiective se realizeaza prin instituirea unui control total asupra sistemului mass media:

- exercitarea monopolului asupra bazei materiale si financiare;

- controlarea mesajelor mass media inainte de difuzarea lor.

Modelul liberal

Conform conceptiei liberale, drepturile individului sunt sacre, iar fericirea si binele reprezinta valori supreme si scopuri ultime. Omul este considerat detinatorul unor "drepturi naturale" fundamentale si inalienabile; in urma unui "contract social", el poate ceda o parte din prerogativele sale altor institutii - precum statul, partidele, liderii politici - asupra carora isi exercita puterea si controlul prin mecanismele democratiei: alegeri, referendumuri, dezbateri publice, grupuri de presiune si asociatii civice. Institutiile puterii au obligatia sa respecte drepturile si aspiratiile individului si sa lucreze pentru satisfacerea lor; in caz de esec, ele vor fi supuse judecatii acestuia si, prin sistemul alegerilor, vor fi schimbate sau ameliorate.

Pentru ca indivizii sa poata dezbate si lua decizii corecte, ei trebuie sa cunoasca "adevarul". Din perspectiva teoriei liberale, adevarul se obtine prin confruntarea libera a ideilor si opiniilor; competitia acestora, asemenea competitiei marfurilor de pe piata comerciala, fixeaza "valoarea" unei idei, pozitii, initiative ori atitudini. Crearea unei "piete libere a ideilor" este insa indisolubil legata de crearea unui instrument capabil sa faciliteze circulatia acestor idei, sa permita confruntarea lor neingradita, sa contribuie la accesul liber al oricarei persoane la cuvantul public. Pentru sustinatorii acestei teorii, singura instanta in masura sa-si asume si sa duca la bun sfarsit o asemenea misiune este reprezentata de mass media.

Ca sa permita circulatia corecta a ideilor si informatiilor